Newsflash
Interviuri

Rezultatele cele mai bune se obţin asociind diferite metode terapeutice

de Dorina Novac - iun. 24 2022
Rezultatele  cele mai bune  se obţin asociind diferite metode terapeutice

În anumite situații, un cancer mamar poate fi tratat cu conservarea sânului și cu același rezultat bun din perspectivă oncologică, spune prof. dr. Alexandru Blidaru.

Prof. dr. BlidaruÎn România, 70% dintre operaţiile pentru cancer mamar sunt reprezentate de mastectomie, spune prof. dr. Alexandru Blidaru. Chirurgul amintește că un cancer mamar, în anumite situaţii, poate fi tratat cu conservarea sânului și cu același rezultat bun din perspectivă oncologică.

CARTE DE VIZITĂ:

  • Medic primar Oncologie medicală și Chirurgie generală
  •  Doctor în știinţe medicale și profesor universitar,
  • șef disciplina Chirurgie Oncologică, Departament Chirurgie, în cadrul UMF „Carol Davila”, București
  • Șef secţie Chirurgie Oncologică II, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, București

Cum s-a dezvoltat tratamentul cancerului de sân în ultimii ani în România?

România stă bine în ceea ce privește tratamentul chirurgical al cancerului mamar. E drept, încă sunt multe de făcut în acest domeniu, pentru că, din păcate, majoritatea operaţiilor pentru cancerul mamar sunt reprezentate de extirparea completă a sânului, așa-zisa mastectomie.

Și n-ar trebui să fie așa. Pentru că un cancer mamar, în anumite situaţii, poate să fie tratat eficient, cu același rezultat din punct de vedere oncologic, și cu conservarea sânului. În ţările occidentale, de exemplu, cele mai multe cancere sunt operate cu conservarea sânului. Din start, rezultatul estetic este mult mai bun.

De ce se întâmplă încă acest lucru în ţara noastră?

Din câteva motive! În primul rând, depistarea târzie a bolii. Mai mult de jumătate dintre cancerele mamare sunt diagnosticate târziu, deoarece pacientele se prezintă la medic cu întârziere. Asta este, cumva, o vină individuală, dar și colectivă.

Pentru că, în România, încă nu există un program de screening al cancerului mamar, care să fie eficient și care să acopere o mare parte din populaţia feminină. Apoi mai e o cauză, mentalitatea, pe care este foarte greu să o schimbi – mentalitatea populaţiei, mentalitatea pacientei și mentalitatea, din păcate, a lumii medicale.

Medici de diferite specialităţi – inclusiv oncologi, radioterapeuţi, chirurgi care se ocupă de această boală – consideră că încă este mai sigură o operaţie care extirpă tot decât una mai dificilă, mai delicată, dar care păstrează sânul și care tratează la fel de bine boala.

Și ce se poate face în acest sens?

Acum, de exemplu, cu ocazia Congresului Naţional al Societăţii Române de Chirurgie, organizăm un curs legat de chirurgia oncoplastică a sânului. Este un subiect relativ vechi, are câteva decenii. Metoda asociază tehnicile de chirurgie oncologică tradiţionale, mutilante, radicale cu cele de chirurgie estetică.

Rezultatul final este la fel de bun din punct de vedere oncologic, dar și din perspectivă estetică. (...) Prin aceste tehnici reușim nu numai să păstrăm un aspect fizic frumos după o operaţie de cancer, dar de multe ori să îmbunătăţim aspectul iniţial al femeii respective. (...) În continuare, rezultatele cele mai bune se obţin asociind diferite metode terapeutice.

Sigur că și în România tratăm din ce în ce mai multe cazuri puţin avansate, faţă de cum era acum 30-40 de ani. Pentru că există o anumită cultură care începe să se dezvolte, există din ce în ce mai multe locuri unde femeile pot face investigaţii periodice. Și atunci sigur că tratăm și numeroase cazuri în stadii mai puţin avansate.

Tratament ţintit și în chirurgie

Ce opţiuni terapeutice sunt folosite în cazurile mai puţin avansate de boală?

În aceste situaţii este vorba de o intervenţie chirurgicală ţintită, în care se scoate tumora și în care ne asigurăm că în jur nu mai este nimic. Printr-o altă mică incizie [se extirpă] câţiva ganglioni – ganglionii santinelă – ca să știm că boala nu e diseminată. [Astfel] sânul nu este modificat foarte mult.

Uneori, îmbunătăţim și forma sânului, dacă este necesar. După această intervenţie chirurgicală, urmează radioterapia, care face ca riscul de reapariţie a bolii să fie cât mai mic. Dacă este necesar, utilizăm și tratament sistemic, fie hormonal, fie chimioterapie.

Care sunt avantajele unui test de screening?

Poate să descopere modificări care, netratate, evoluează spre cancer sau poate să descopere modificări neoplazice într-un stadiu puţin avansat. Sigur că există și neplăceri legate de controalele periodice. Unele nu sunt acoperite de sistemul public de sănătate.

Poate uneori ele nu sunt de calitate și rezultatele sunt derutante. Alteori, diagnosticul de certitudine necesită investigaţii suplimentare – biopsie sau chiar intervenţii chirurgicale. Toate acestea sunt stresante. Dar avantajul major este descoperirea precoce a unei boli cu potenţial grav, care poate fi bine și ușor tratată. Pentru că screeningul este util când sunt îndeplinite câteva condiţii.

Depistarea precoce a cancerului mamar

Când poate fi considerat util screeningul pentru o anumită afecţiune?

În primul rând, atunci când este realizat pentru o boală frecventă, iar cancerul mamar este frecvent. Apoi, când afecţiunea poate fi descoperită ușor. Și, imagistic, neoplazia mamară poate fi descoperită ușor când nu dă niciun semn.

În al treilea rând, atunci când există tratament, pentru că degeaba diagnostichezi o boală dacă nu poţi să o tratezi. Și, nu în ultimul rând, când tratarea timpurie a afecţiunii are succes din punctul de vedere al supravieţuirii și al calităţii vieţii.

Ce îmbunătăţiri s-au făcut în tratamentul cancerului de sân?

S-au îmbunătăţit tehnicile de radioterapie, care sunt mult mai eficiente și care au o morbiditate mai mică. A evoluat și tratamentul sistemic, atât cel hormonal, cât și chimioterapia. Mai ales că acesta a devenit mai specific. Încercăm să caracterizăm cât mai profund boala, pentru că atunci când vorbim de cancer mamar, este vorba, de fapt, despre o diversitate de boli.

Ne străduim, de asemenea, să o diagnosticăm cât mai precis, ca să o tratăm cât mai precis. Astfel obţinem rezultatele cele mai bune și morbiditatea cea mai mică, pentru că supravieţuirea și calitatea vieţii sunt la fel de importante.

Citiți și: Dr. Claudia Ordeanu: „Este loc de mai bine în informarea corectă a tinerilor”

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe