Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Reţeta sănătăţii sistemelor de sănătate

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN vineri, 18 octombrie 2013

Forumul European de Sănătate Gastein şi-a propus în acest an să afle care sunt strategiile şi inovaţiile necesare pentru ca sistemele de sănătate afectate de criza economică să devină reziliente. Participantă la conferinţă, Paola Testori Coggi, director general pentru sănătate şi consumatori, a prezentat, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, poziţia Comisiei Europene în aceste privinţe.

 

– Aţi participat la două sesiuni dedicate clădirii unor sisteme de sănătate reziliente şi respectiv investiţiilor în sănătate. Care sunt mesajele dumneavoastră principale?
– La Comisia Europeană, promovăm conceptul conform căruia orice investiţie în sănătate este nu un cost pentru bugetele naţionale, ci o precondiţie pentru creşterea economică. Investiţiile sunt importante din trei motive. În primul rând, prin investiţii poate fi îmbunătăţită eficienţa sistemelor de sănătate, ele devin mai cost-eficiente şi mai eficiente, deci sustenabile. Într-o perioadă în care toate statele membre se confruntă cu constrângeri financiare, este important să avem sisteme de sănătate sustenabile financiar. În al doilea rând, asemenea investiţii îmbunătăţesc sănătatea populaţiei, a forţei de muncă, deci şi productivitatea, fiindcă o populaţie sănătoasă este în stare să muncească pe toată durata vieţii active şi nu va reprezenta un cost pentru societate. Ştiu că acesta este un fel economic de a privi populaţia sănătoasă, pentru că noi insistăm asupra faptului că sănătatea este o valoare în sine, însă în zilele noastre, dacă vrei să promovezi investiţia în acest domeniu, trebuie să o faci şi în acest fel, ca un vector al creşterii economice. Sunt dovezi care arată că prin tăierea investiţiilor în sănătate este afectată creşterea economică şi că, făcând investiţii, stimulezi creşterea economică până la un anumit punct. În al treilea rând – şi aceasta este legată de sănătate ca valoare –, în Europa există încă prea multe inegalităţi în sănătate. Dacă privim în termeni de speranţă de viaţă sau de ani sănătoşi de viaţă, există diferenţe de 10 ani sau chiar mai mult, iar acestea reprezintă o povară pentru PIB-ul european, aşa că trebuie să investim în sănătate pentru a reduce inegalităţile.
– Spuneaţi însă şi în timpul conferinţei că investiţiile nu înseamnă neapărat creşterea cheltuielilor.
– Ce spune UE este că trebuie să menţinem bugetele sănătăţii, dar să ne asigurăm că sunt cost-eficiente. Nu cerem să se reducă bugete, ci să nu existe risipă, duplicări, ineficienţe, iar în acest sens există unele reţete binecunoscute: asistenţa medicală integrată, mai multă asistenţă ambulatorie, investiţia în asistenţa primară, în planificarea forţei de muncă, pentru a ne asigura că aceasta se va adapta la o populaţie îmbătrânită. Toate acestea sunt schimbări care, odată introduse, fac sistemele de sănătate mai eficiente.
– V-aţi referit astăzi în mod repetat la adaptarea forţei de muncă din sănătate. Despre ce este vorba?
– Este nevoie de o mică schimbare a structurii forţei de muncă, sunt multe tratamente sau proceduri făcute în prezent de medici, dar care ar putea fi făcute de asistente specializate, ceea ce ar fi mai cost-eficient. Deci trebuie ales nivelul corespunzător de specializare pentru fiecare tratament. În al doilea rând, este nevoie de asistente specializate pentru îngrijiri pe termen lung, fiindcă ştim că îmbătrânirea populaţiei face necesar acest fel de îngrijiri. Trebuie, de asemenea, să integrăm asistenţa socială dedicată mai ales persoanelor vârstnice cu asistenţa primară şi cea spitalicească. Deci trebuie dezvoltate noi aptitudini. Iar în România aveţi o problemă specifică: trebuie să aplicaţi politici de retenţie, astfel încât forţa de muncă specializată să nu migreze în state membre care asigură venituri mai mari. Trebuie să faceţi un plan ca să vă asiguraţi că puteţi să menţineţi numărul de doctori şi asistente specializate de care aveţi nevoie.
– Şi cum ajută Comisia în acest sens?
– Finanţăm un mare proiect, o acţiune comună, la care participă şi România, pentru a face cel puţin o planificare a nevoilor fiecărui stat membru şi a avea o imagine a locurilor vacante, ca să vedem unde pot apărea mari lipsuri şi să facem o programare.
– Aţi discutat astăzi şi despre recomandările pentru fiecare stat membru din cadrul Semestrului european*. Este prima oară când sunt făcure recomandări şi pentru sănătate? Cum vor fi acestea respectate de statele membre?
– Anul 2013 este primul în care recomandările pe sănătate se referă la multe state membre, mai precis 11. Existaseră deja unele recomandări în trecut, dar erau mai puţin structurate. Acum este prima dată când Comisia menţionează clar, în documentul strategic numit „Analiza anuală a creşterii“, că trebuie crescută sustenabilitatea sistemelor de sănătate, atât din motive financiare, cât şi pentru accesul la îngrijiri de calitate, care este o valoare europeană. De această dată, am făcut aceste 11 recomandări, care, adevărat, nu sunt obligatorii, dar în anul următor, statul membru trebuie să comunice ce reforme a realizat. Iar dacă la final, prin nerespectarea recomandărilor, ele nu îndeplinesc parametrii financiari, există metode prin care putem cere statelor membre să le respecte.
– S-a discutat aici şi despre fondurile structurale şi de investiţii şi posibilitatea folosirii lor în infrastructura pentru sănătate, chiar de România.
– Fondurile structurale europene prevăd finanţarea proiectelor de sănătate, dar ele trebuie incluse într-un program naţional de sănătate prezentat Comisiei. Ministrul român al sănătăţii a prezentat un astfel de plan, care demonstrează că aveţi nevoie de anumite investiţii în infrastructură – de regulă, când vorbim de investiţii nu ne referim la infrastructură, ci la lucruri mai inovatoare, precum modernizarea administraţiei, e-health, tehnologii medicale. Dar investiţiile în infrastructură pot fi acceptate dacă fac parte dintr-un plan şi demonstrează că servesc modernizării sistemului de sănătate.
– Deci autorităţile române...
– Discută cu Comisia şi au un punct de vedere bine argumentat. Suntem deschişi, dar ne aflăm într-o fază pregătitoare, pentru că aprobarea formală a programului financiar pentru fondurile regionale nu există încă, suntem în stadiul de negociere. Regulamentul care fixează bugetul nu este încă adoptat. Atunci, România se va prezenta cu Acordul de parteneriat, în care îşi prezintă investiţiile şi apoi vom discuta detaliile, ceea ce se va petrece la începutul anului viitor.
*„Consiliul Uniunii Europene recomandă ca România să depună eforturi în perioada 2013–2014, astfel încât să continue reformele în sistemul sănătăţii pentru a spori eficienţa, calitatea şi accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate; să reducă recurgerea la spitalizarea excesivă a pacienţilor, inclusiv prin îmbunătăţirea serviciilor de tratament ambulatoriu“ (din Recomandarea Consiliului privind Programul naţional de reformă al României pentru 2013)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.