Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Responsabilitate şi progres

Viața Medicală
Iftimie NESFÂNTU vineri, 21 septembrie 2012

În perioada 27–29 septembrie 2012, la Cluj-Napoca, se va desfăşura a şaptea Reuniune de Gastroenterologie Central- Europeană – CEURGEM. Cum săptămânalul „Viaţa medicală“ este şi principalul partener media, ne-am adresat dlui prof. dr. Dan L. Dumitraşcu, organizatorul simpozionului, preşedintele Societăţii Române de Neurogastroenterologie şi vicepreşedinte al Societăţii Europene de Investigaţii Clinice, pentru câteva – necesare – precizări. Un interviu de Iftimie Nesfântu.

 

Interviu cu prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu

 

   – În perioada 27–29 septembrie 2012, la Cluj-Napoca, se va desfăşura a şaptea Reuniune de Gastroenterologie Central-Euro­peană. Care este istoricul acestor întâlniri ştiinţifice?
   – Schimbările politice din 1989 au determinat mutaţii profunde şi în domeniul academic. Era necesar procesul de recuperare şi de sincronizare a statelor izolate atâtea decenii (cu mici excepţii, dar nu pentru România). În mod special în gastroenterologie, confraţii din Vest au reacţionat imediat: au fost invitaţi şi cazaţi gratuit medici din Est la manifestări naţionale şi internaţionale, s-au acordat burse, s-au distribuit materiale de documentare şi echipament medical…
   Tentative de „recuperare şi sincronizare“ au fost în mai toate domeniile şi, la fel, în specialităţile medicale. Mai ales când se regăseau şi în clasificările vest-europene. De ce ar fi trezit gastroenterologia un interes mai deosebit de celelalte?
   – În primul rând prin natura acestei specialităţi. Aţi reprezentat „Viaţa medicală“ şi la alte manifestări ale noastre şi aţi remarcat valenţele interdisciplinare ale gastro­enterologiei şi patologia specifică. Dificultăţile de a rezolva probleme atât de complexe au şi un rol pozitiv, mobilizează specialiştii în căutarea unor rezolvări. Şi să nu uităm că toate se petrec sub presiunea pacienţilor, care aşteaptă ca medicii să-i ajute. A fost însă şi altceva. Societatea Olandeză de Gastroenterologie, fiind mai activă, şi-a asumat generos pregătirea a sute de gastroenterologi din Europa excomu­nistă. La fel, Fundaţia Falk din Freiburg a susţinut ani de zile medicii din aceste ţări, care aveau de prezentat lucrări la numeroasele şi excelentele sim­pozioane Falk. Dar nu întotdeauna rezultatele au fost pe măsura aştep­tărilor. Generozitatea merge uneori până la mici rabaturi privind calitatea prezentărilor. În acest context, pentru a reaşeza scara valorilor, un grup de iniţiativă din Austria, Ungaria, fosta Cehoslovacie, Polonia, Croaţia şi Slovenia a organizat, în urmă cu două decenii, o serie de întâlniri central-europene de gastro­enterologie (CEURGEM), cu scop formativ. Din doi în doi ani, se reunesc specialişti de talie internaţională şi discipoli ai lor. Este, de fiecare dată, un aport considerabil de cunoştinţe şi expertiză legate de gastroenterologie. Şi iată că anul acesta a venit rândul României să fie gazda unei manifestări, iar ştacheta este deja ridicată foarte sus.
   Şi aşa, dintr-odată, a şi avut impact?
   – Nimic nu e întâmplător, de ce-ar face excepţie specialitatea noastră?! Acest şir de manifestări a beneficiat de la început de colaborarea cu alte societăţi europene de gastroenterologie, între care aş menţiona EAGE.
   Eventuale laturi inedite ale evenimentului pe care îl organizaţi?
   – Vor fi prezenţi la manifestare şi speakeri de pe alte continente.
  De unde vin banii pentru astfel de manifestări? Fiind vorba de teme de mare impact şi actualitate şi trezind interesul gastroentero­logilor, reuniunea se poate susţine doar din taxele de participare?
  – O contribuţie importantă au firmele farmaceutice din zonă. În anii de prosperitate, companiile au susţinut entuziast proiectul, asigurând participarea a numeroşi rezidenţi şi tineri specialişti la reuniunile din ţările vecine.
   Cum de a fost ales Cluj-Napoca drept gazdă a evenimentului de anul acesta?
   – Precedenta manifestare a avut loc la Praga, în 2010. Când, acum doi ani, sufletul acestei serii de manifestări, prof. dr. Günter Krejs, din Graz, a întrebat, cu ocazia unei reuniuni informale, cine ar dori sa continue cu organizarea, deoarece doar ţările baltice şi România nu au organizat nicio ediţie CEURGEM, mi-am spus: de ce nu, este timpul. Aşa a început proiectul, pe care acum, între 27 şi 29 septembrie 2012, îl vom împlini.
   Nu e dificil să vă asumaţi responsabilităţi organizatorice nu tocmai comode în vremuri de criză?
   – Dacă nu ne asumăm responsabilităţi nu avem nicio şansă de a merge mai departe, nu putem progresa. La început, România nu participa la aceste manifestări. Vă amintiţi anii ’90, când, după greşeli politice ale guvernării de atunci, mineriade, derapaje democratice, România nu prea era credibilă: nu avea acces de la început la multe programe europene; în plus, trebuie să recunoaştem, geografic şi ca mentalitate stăm mai degrabă la estul decât în centrul Europei. Participarea noastră, sporadică şi doar la nivel de audienţă, a fost mai degrabă prezenţă. Să fim şi noi văzuţi pe acolo… Acum, avem prilejul să arătăm nivelul gastroenterologiei româneşti, căci de capacităţi organizatorice nu mai este cazul să vorbim, ele fiind deja de multe ori dovedite. Reuniunea de la Cluj va fi şi un excelent prilej de a face o punte spre ediţia din 2014, ce va fi găzduită la Varşovia.
   Aminteaţi mai devreme despre invitaţi de peste ocean. Ne puteţi oferi mai multe amănunte?
   – Suntem foarte bucuroşi că avem o prestigioasă listă de lectori care au acceptat să vină la Cluj. Mulţi dintre ei au adus tineri, spre a se forma şi a prezenta postere. Pe lângă figuri marcante ale gastroenterologiei central-europene, am reuşit să-l aducem din nou la Cluj pe directorul Fundaţiei Roma, care se ocupă de patologia funcţională digestivă, prof. dr. Douglas A. Drossman, din SUA. Fundaţia Roma va avea chiar un stand la Cluj.
   Şi invitaţii din ţară pot face faţă unei confruntări la acest nivel? Există şi la noi în ţară – pe această specialitate medicală – profesionişti care, prin tematica şi rezultatele unor studii clinice, să ofere elemente de interes pentru participanţi?
   – Şi în gastroenterologie, şi în domenii de interferenţă există colective cunoscute, s-au desfăşurat şi continuă cercetări de anvergură. Am introdus în programul manifestării şi o sesiune de hepatologie, realizată cu sprijinul Agenţiei Universitare a Francofoniei. Chirurgii – din echipa dlui prof. dr. Constantin Ciuce, un nume de notorietate mondială – vin şi ei cu o masă rotundă, prezentând noutăţi chirurgicale în gastroenterologie, oncologii cu o sesiune despre tumorile neuroendocrine; avem secţiuni de endoscopie, de imagistică şi de educaţie medicală. Pentru extinderea conceptului de Europă Centrală şi familiarizarea cu el – una este să fie prezent pe hârtie, în proiecte, alta este să fie asimilat – am atras, şi ca expresie a îndelungatei colaborări, participanţi din Bulgaria şi Moldova. Simpozionul va avea şi un program social atractiv.
   Cum aţi reuşit să convingeţi o personalitate mondială de prim rang, precum prof. dr. Douglas A. Drossman, să participe la reuniune?
  – Este, într-adevăr, un nume de renume în gastroenterologie. Prof. dr. Douglas Drossman coordonează grupurile de lucru care se ocupă de patologia funcţională. Omul acesta lucrează acum la Criteriile Roma IV. La sfârşitul anilor ’80, începutul anilor ’90, când m-am familiarizat cu patologia funcţională, pot spune că m-am format datorită profesorului Martin Wienbeck şi cu ajutorul profesorului Douglas Drossman. Şi tot cu ajutorul acestora am înfiinţat Societatea Română de Neurogastroenterologie, în 2004–2005, asigurând periodicitatea întâlnirilor şi, mai ales, o prezenţă prestigioasă de fiecare dată. Vedeţi, este important să lucrezi o vreme în colective conduse de mari personalităţi, să publici împreună cu ei.
   Am văzut, parcurgând CV-ul dv., că aveţi şi lucrări, publicate în reviste de prestigiu, semnate împreună cu prof. dr. Douglas A. Drossman*. Este, într-adevăr, o carte de vizită, măcar în ceea ce priveşte colaborarea internaţională. Cum v-aţi asigurat însă de colaborarea gastroenterologilor din ţară, de obicei reticenţi faţă de colegii cu stagii în străinătate?
   – Poate că pe undeva am avut şi noroc sau, prin formaţia mea, o anumită deschidere către comunicare. Cercetarea în gastro­enterologie nu-ţi cere să lucrezi izolat de ceilalţi. Eu am căutat, de fiecare dată, să împărtăşesc şi colegilor din ţară tot ceea ce am învăţat lucrând în colective prestigioase. Am contribuit după puterile mele la realizarea unor materiale didactice, mă pot lăuda cu o serie de cărţi (cursuri) publicate, capitole publicate în volume colective, CD-uri etc. Am iniţiat şi am ţinut primele cursuri postuniversitare de medicină psihosomatică şi cursuri opţionale de psihosomatică pentru studenţi în Transilvania, primele cursuri opţionale de comunicare medicală din România, am realizat un CD al cursului de boli digestive şi metabolice tradus în limba engleză şi chiar cursuri intensive de comunicare medicală şi psihosomatică, având participare internaţională. Sunt, desigur, nişte încercări, cât putem şi noi realiza, cărora li se adaugă activităţile, iniţiativele colegilor din celelalte centre universitare.
 
*Drossman DA, Dumitrascu DL. Rome III: New standard for functional gastrointestinal disorders. J Gastrointestin Liver Dis. 2006 Sep;15(3):237-41; Clouse RE, Mayer EA, Aziz Q, Drossman DA, Dumitrascu DL, Mönnikes H, Naliboff BD. Functional abdominal pain syndrome. Gastroenterology.
2006 Apr;130(5):1492-7.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.