Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Reforma în psihiatria românească rămâne un ideal

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 20 iunie 2014

În perioada 8–11 octombrie a.c., Sinaia va găzdui al V-lea congres naţional de psihiatrie, cu participare internaţională, organizat de Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), UMF „Carol Davila“ Bucureşti, Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Asociaţia Română de Studiu al Personalităţii, cu tema „Psihiatrie şi societate“. Cele mai importante subiecte ce vor fi abordate la acest eveniment, la care „Viaţa medicală“ este partener media principal, precum şi situaţia psihiatriei în ţara noastră sunt aduse în atenţie de prof. dr. Aurel Nireştean, preşedintele ARPP.

 

 
 
 
Ce-şi propune congresul din acest an? Cu ce noutăţi va veni?
– În contextul social şi cultural contemporan, ne dorim abordarea din diverse perspective – dominant arondate specialităţii noastre – a raporturilor şi interferenţelor dintre psihiatrie, practicanţii ei, pacienţii psihiatrici şi societate. O primă noutate ar fi chiar locul desfăşurării congresului – Sinaia –, într-o zonă mai aproape de centrul ţării, mai uşor accesibilă pentru majoritatea participanţilor. Oraşul oferă şi un cadru natural pe măsura speranţelor şi gândurilor de bine ale celor care încearcă să înţeleagă şi să ajute suferindul psihic, adeseori în pofida prejudecăţilor şi mentalităţii comunitare. Simpozioanele, mesele rotunde şi lecturile invitaţilor vor dezbate o varietate de subiecte ce integrează componentele biologice, constituţionale, psihologice, socio-culturale şi spirituale ale anormalităţii psihice.
Care vor fi temele abordate?
Ele se plasează între datele epidemiologice şi cele etiopatogenetice, respectiv cele mai actuale strategii terapeutice. Vom discuta despre: vulnerabilitatea pentru tulburările psihice – particularităţi contemporane; actualităţi diagnostice şi taxonomice în psihiatrie; tulburările psihice şi factorii demografici; tulburările psihice şi dominantele socio-culturale contemporane; terapiile psihiatrice – achiziţii şi oferte psihofarmacologice; actualităţi în reabilitarea psiho-socială; personalităţi normale şi patologice în rolurile vieţii; psihopatologie, psihiatrie, religie; repere etico-morale în diagnosticul psihiatric şi personologic; alcoolismul şi toxicomaniile – actualităţi evolutive şi terapeutice; dimensiunea juridică a diagnosticului şi terapiilor psihiatrice,sănătatea mintală şi calitatea vieţii în societatea contemporană.
– Aveţi şi invitaţi de peste hotare?
Da, sunt invitaţi mulţi speakeri din străinătate, din care un număr semnificativ – corespunzător colaborării cu psihiatrii români – vin pentru prima dată la o manifestare ştiinţifică de o asemenea amploare în România, motivaţi de dorinţa de cultivare a schimburilor de experienţă şi cu siguranţă atraşi de dominantele culturale locale.
Câţi participanţi estimaţi că vor fi şi din ce specialităţi?
Aşteptăm peste 900 de participanţi, medici psihiatri, psihologi, sociologi, psihoterapeuţi, dar şi oameni de artă şi de litere, a căror participare poate confirma interferenţele culturale din specialitatea noastră şi deschiderea spre valorile spirituale.
Care este cea mai frecventă patologie cu care se confruntă psihiatrii români? Care sunt cauzele?
Astăzi, cele mai frecvente tulburări psihiatrice sunt stările anxioase şi cele depresive, dar şi alcoolismul şi consumul abuziv de droguri. Se constată de asemenea şi o creştere a incidenţei tulburărilor psihotice, mai ales la tineri şi favorizate de comportamentele adictive. Principalele condiţionări etiologice le găsim în structura şi dinamica socială contemporană, fiind afectate cu precădere vârstele tinere şi adulţii copleşiţi de responsabilităţile existenţiale.
Se discută despre o reformă în psihiatrie. În ce constă ea şi ce paşi au fost făcuţi în acest sens la noi?
– Reforma în psihiatrie rămâne un ideal, deşi s-au făcut câţiva paşi importanţi în acest sens odată cu apariţia Legii sănătăţii mintale, cu peste un deceniu în urmă. Implementarea ei este însă în continuare dificilă şi ea nu depinde doar de cei din domeniul psihiatriei, oricât s-ar strădui aceştia. Realizările psihiatrilor români – nu puţine şi recunoscute în străinătate – sunt legate de iniţiative personale sau de cele ale unor colective din centrele psihiatrice tradiţionale care au reuşit – periodic – să-şi promoveze experienţa, inventivitatea şi să-şi motiveze colegii mai tineri, în pofida marilor deficienţe din dotarea şi finanţarea domeniului nostru profesional.
Actuala conducere a ARPP a reuşit să structureze – în colaborare şi cu alţi colegi din diverse centre psihiatrice – un program de relansare a intereselor reale ale profesiei noastre, care să atragă cu adevărat atenţia celor de care depinde în mare măsură reforma dorită şi promovată în toate ţările europene.
Cu ce greutăţi se confruntă specialiştii români?
– Cu prejudecăţile şi mentalitatea populaţiei – nedrepte şi rejective adeseori – şi în aceeşi măsură cu neglijarea specialităţii şi problemelor ei de către guvernanţi.
Care este rolul medicului de familie în diagnosticul şi monitorizarea anumitor afecţiuni psihiatrice?
– Acest rol ar trebui să fie tot mai important şi colaborarea dintre cele două specialităţi se diversifică şi se maturizează corespunzător nevoii de informare şi de sprijin reciproc în strategiile de prevenţie, evaluare în timp şi modelare a terapiilor psihiatrice, dar şi a comorbidităţilor cu suferinţele somatice. Dezvoltarea unui sistem naţional de psihiatrie de legătură ar însemna mult în acest sens, dar nici aceasta nu depinde doar de psihiatri.
– Cum decurge colaborarea psihiatrilor români cu alţi specialişti?
– Este inegală şi adeseori conjuncturală – exceptând specialităţile vecine – şi ar putea fi reglementată la nivel naţional tot prin intermediul unităţilor de psihiatrie de legătură.
Este nevoie de o echipă multidisciplinară în managementul afecţiunilor psihiatrice? Sunt funcţionale astfel de echipe la noi?
– Bineînţeles că ne dorim cu toţii echipe multidisciplinare, dar condiţiile din unităţile psihiatrice, dotarea deficitară cu personal şi cu aparatură şi unităţi de examinare paraclinică transformă asemenea echipe în excepţii, în pofida bunelor noastre intenţii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC