În perioada 8–11
octombrie a.c., Sinaia va găzdui al V-lea congres naţional de psihiatrie, cu
participare internaţională, organizat de Asociaţia Română de Psihiatrie şi
Psihoterapie (ARPP), UMF „Carol Davila“ Bucureşti, Centrul Naţional de Sănătate
Mintală şi Luptă Antidrog, Asociaţia Română de Studiu al Personalităţii, cu
tema „Psihiatrie şi societate“. Cele mai importante subiecte ce vor fi abordate
la acest eveniment, la care „Viaţa medicală“ este partener media principal,
precum şi situaţia psihiatriei în ţara noastră sunt aduse în atenţie de prof. dr. Aurel Nireştean, preşedintele ARPP.
– Ce-şi propune congresul din acest an? Cu
ce noutăţi va veni?
–
În contextul social şi cultural contemporan, ne dorim abordarea din diverse
perspective – dominant arondate specialităţii noastre – a raporturilor şi
interferenţelor dintre psihiatrie, practicanţii ei, pacienţii psihiatrici şi
societate. O primă noutate ar fi chiar locul desfăşurării congresului – Sinaia
–, într-o zonă mai aproape de centrul ţării, mai uşor accesibilă pentru
majoritatea participanţilor. Oraşul oferă şi un cadru natural pe măsura speranţelor
şi gândurilor de bine ale celor care încearcă să înţeleagă şi să ajute
suferindul psihic, adeseori în pofida prejudecăţilor şi mentalităţii comunitare.
Simpozioanele, mesele rotunde şi lecturile invitaţilor vor dezbate o varietate
de subiecte ce integrează componentele biologice, constituţionale, psihologice,
socio-culturale şi spirituale ale anormalităţii psihice.
– Care vor fi temele abordate?
– Ele se plasează între
datele epidemiologice şi cele etiopatogenetice, respectiv cele mai actuale
strategii terapeutice. Vom discuta despre: vulnerabilitatea pentru tulburările
psihice – particularităţi contemporane; actualităţi
diagnostice şi taxonomice în psihiatrie; tulburările
psihice şi factorii demografici; tulburările
psihice şi dominantele socio-culturale contemporane; terapiile psihiatrice – achiziţii şi oferte psihofarmacologice; actualităţi în reabilitarea
psiho-socială; personalităţi normale şi
patologice în rolurile vieţii; psihopatologie,
psihiatrie, religie; repere
etico-morale în diagnosticul psihiatric şi personologic; alcoolismul şi toxicomaniile – actualităţi evolutive şi
terapeutice; dimensiunea juridică a
diagnosticului şi terapiilor psihiatrice,sănătatea mintală şi calitatea vieţii în societatea contemporană.
– Aveţi şi invitaţi de peste hotare?
– Da, sunt invitaţi mulţi
speakeri din străinătate, din care un număr semnificativ – corespunzător
colaborării cu psihiatrii români – vin pentru prima dată la o manifestare ştiinţifică
de o asemenea amploare în România, motivaţi de dorinţa de cultivare a
schimburilor de experienţă şi cu siguranţă atraşi de dominantele culturale
locale.
– Câţi participanţi estimaţi că vor fi şi
din ce specialităţi?
– Aşteptăm peste 900 de
participanţi, medici psihiatri, psihologi, sociologi, psihoterapeuţi, dar şi
oameni de artă şi de litere, a căror participare poate confirma interferenţele
culturale din specialitatea noastră şi deschiderea spre valorile spirituale.
– Care este cea mai frecventă patologie cu
care se confruntă psihiatrii români? Care sunt cauzele?
– Astăzi, cele mai
frecvente tulburări psihiatrice sunt stările anxioase şi cele depresive, dar şi
alcoolismul şi consumul abuziv de droguri. Se constată de asemenea şi o creştere
a incidenţei tulburărilor psihotice, mai ales la tineri şi favorizate de
comportamentele adictive. Principalele condiţionări etiologice le găsim în
structura şi dinamica socială contemporană, fiind afectate cu precădere
vârstele tinere şi adulţii copleşiţi de responsabilităţile existenţiale.
– Se discută despre o reformă în
psihiatrie. În ce constă ea şi ce paşi au fost făcuţi în acest sens la noi?
– Reforma în psihiatrie rămâne un ideal, deşi
s-au făcut câţiva paşi importanţi în acest sens odată cu apariţia Legii sănătăţii
mintale, cu peste un deceniu în urmă. Implementarea ei este însă în continuare
dificilă şi ea nu depinde doar de cei din domeniul psihiatriei, oricât s-ar strădui
aceştia. Realizările psihiatrilor români – nu puţine şi recunoscute în străinătate
– sunt legate de iniţiative personale sau de cele ale unor colective din
centrele psihiatrice tradiţionale care au reuşit – periodic – să-şi promoveze
experienţa, inventivitatea şi să-şi motiveze colegii mai tineri, în pofida
marilor deficienţe din dotarea şi finanţarea domeniului nostru profesional.
Actuala
conducere a ARPP a reuşit să structureze – în colaborare şi cu alţi colegi din
diverse centre psihiatrice – un program de relansare a intereselor reale ale
profesiei noastre, care să atragă cu adevărat atenţia celor de care depinde în
mare măsură reforma dorită şi promovată în toate ţările europene.
– Cu ce greutăţi se confruntă specialiştii
români?
–
Cu prejudecăţile şi mentalitatea populaţiei – nedrepte şi rejective adeseori – şi
în aceeşi măsură cu neglijarea specialităţii şi problemelor ei de către
guvernanţi.
– Care este rolul medicului de familie în
diagnosticul şi monitorizarea anumitor afecţiuni psihiatrice?
– Acest rol ar trebui să fie tot mai
important şi colaborarea dintre cele două specialităţi se diversifică şi se
maturizează corespunzător nevoii de informare şi de sprijin reciproc în
strategiile de prevenţie, evaluare în timp şi modelare a terapiilor
psihiatrice, dar şi a comorbidităţilor cu suferinţele somatice. Dezvoltarea
unui sistem naţional de psihiatrie de legătură ar însemna mult în acest sens,
dar nici aceasta nu depinde doar de psihiatri.
– Cum decurge
colaborarea psihiatrilor români cu alţi specialişti?
–
Este inegală şi adeseori conjuncturală – exceptând specialităţile vecine – şi
ar putea fi reglementată la nivel naţional tot prin intermediul unităţilor de
psihiatrie de legătură.
– Este nevoie de o echipă multidisciplinară
în managementul afecţiunilor psihiatrice? Sunt funcţionale astfel de echipe la
noi?
– Bineînţeles că ne dorim cu toţii echipe
multidisciplinare, dar condiţiile din unităţile psihiatrice, dotarea deficitară
cu personal şi cu aparatură şi unităţi de examinare paraclinică transformă
asemenea echipe în excepţii, în pofida bunelor noastre intenţii.
.jpg)
