Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Psihologul adlerian Yolanda Crețescu: „Femeia este cea care se focusează pe sarcinile imediate și de detaliu”

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 13 martie 2020, ora 10:01

Ziua Internațională a Femeilor este marcată anual, în întreaga lume, la data de 8 martie. În martie publicăm o serie de articole și interviuri în care femei din diferite domenii (medicină, psihologie adleriană, cercetare, ONG-uri și nu numai) ne vorbesc despre calitățile reprezentantelor „sexului frumos” și despre trăsăturile care le fac mai valoroase în acele arii. Acest material este realizat cu ajutorul Yolandei Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut adlerian, femeia care a pus bazele primului hub antidepresie, DepreHub, în toamna anului trecut.

Asociația pe care o conduce Yolanda Crețescu în calitate de președinte a lansat în toamnă primul hub anti depresie de la noi din țară, chiar de Ziua Internațională a Sănătății Mintale. Tot atunci a fost lansată și o linie telefonică gratuită la care pot suna persoanele care se luptă cu depresia.

Psiholog clinician cu o vastă experiență, Yolanda Crețescu a acceptat „provocarea” lunii martie, pe care i-am lansat-o acum ceva vreme, și ne-a răspuns la câteva întrebări legate de atuurile femeilor și de diferența pe care doamnele o pot face în anumite arii profesionale. I-am propus Yolandei și un mic exercițiu de imaginație și am vrut să aflăm de la ea ce recomandări i-ar face ministrului Sănătății, dacă ar fi consilier al acestuia.

echipa medicala femei spital

Ce diferență ar putea să facă femeile în domeniul în care lucrează?

Abilitățile profesionale și cu atât mai mult abilitățile cu care facem față sarcinilor vieții, profesionale și personale, sunt consecințele experiențelor la care noi am fost expuși în copilărie. În cazul nostru, al femeilor, modelul care ne impactează experiența de viață, ca și adult, este modelul feminin.

Abilitățile emoționale pe care ni le dezvoltăm în familie, precum și rolul femeii și al mamei, de a da viață, fac ca femeia să fie cea care asigură liantul între părți într-un colectiv sau grup profesional. Ea este cea care aduce conținutul emoțional sau cea care se focusează pe sarcinile imediate și de detaliu, înfățișând astfel rolul pe care femeia și-l asumă în familie: creativitatea, inteligența emoțională, atenția la detalii, abilitatea la efort pe termen lung, rezistența mai mare la stres. Astfel, femeile pot fi buni manageri pentru că au o capacitate organizatorică bună, pot excela și în domeniul financiar pentru că sunt atente la bugetul de viață și bugetul familial, dar pot îndeplini cu brio și toate activitățile cu componentă socială de la avocați, contabili, auditori, domeniul de HR, până la sarcinile total creative.

Care sunt atuurile de care ar putea femeile să profite mai bine în acel domeniu?

Diferențierile de gen în corporații sunt date în primul rând de oferta job-ului și de modul în care mi-l execut pentru că atât bărbații, cât și femeile pot executa un task, dar pe căi diferite: bărbații sunt mai raționali și mai pragmatici, mai focusați pe sarcină, pe termen lung, dar mai puțin rezistenți la efort mental și emoțional, pe când femeile au această abilitate de a se focusa mai mult și de a avea un multitasking atât rațional, cât și emoțional. Ele sunt mai intuitive, mai creative, pot să delege cu mai multă ușurință și au mai multă încredere în partenerii de job decât au bărbații, care pot fi împiedicați de aspectele concurențiale ale masculinității.

Cum ar putea echipele mixte să „profite” mai mult de prezența femeilor în respectivul domeniu?

Echipele mixte sunt cele mai de succes pentru că reușesc să facă mixul perfect între abilitățile masculine și cele feminine și să se completeaze acolo unde există minusuri: ceea ce un bărbat nu are va completa o femeie și ceea ce o femeie nu are va completa un bărbat. Este puțin probabil să putem aduce un rețetar complet cu privire la niște trăsături caracteriale general valabile, însă la nivel de grup, de echipă, femeile sunt mai predispuse la relație de parteneriat cu bărbații decât sunt bărbații între ei sau femeile între ele. De aceea, în echipele mixte se pot naște proiecte și parteneriate mult mai închegate, complete și cu necesarul de creativitate și atenție la detaliu pe care bărbații de obicei nu-l au, dar femeile îl pot aduce. La rândul lor, femeile pot fi completate prin abilități masculine precum focusul pe sarcină, încadrarea într-un termen limită, atingerea obiectivelor într-un termen mult mai eficient.

psiholog yolanda cretescu facebook

Care a fost cea mai mare provocare profesională? Și care a fost cea mai mare provocare personală?

Când mă gândesc la viața profesională, aș putea spune că profesia mea, în sine, este o provocare pentru că, prin fiecare client și proiect în parte, mă aflu în fața necunoscutului și a provocărilor primelor începuturi. Ca atare, meseria mea este o provocare. Și modul multidisciplinar, holistic, în care am ales să-mi fac meseria, integrând atât abilitățile mele în psihologie organizațională, cât și abilitățile terapeutice sau clinice, mixând atât calitățile, dar și defectele mele, este tot o provocare.

Dacă ar fi totuși să mă gândesc la cea mai mare provocare a mea, aș putea vorbi despre proiectul depreHUB, implementarea primului hub antidepresie din România, un proiect care m-a provocat din toate punctele de vedere. Fiind un proiect complex, care înglobează toate informațiile mele de specialitate și care vrea să răspundă tuturor întrebărilor și cazuisticii întâlnite de-a lungul profesiei mele, aș spune că depreHUB-ul m-a provocat nu numai din punct de vedere profesional, ci și personal. A fost un proiect care, de multe ori, m-a ținut departe de casă sau de evenimentele de familie. Din acest motiv, poate a plătit o relație distantă cu copilul meu sau a creat probleme de cuplu pentru că eu nu am fost acolo.

Apoi, obișnuiesc să spun despre viața mea că întotdeauna „a fost dintr-a doua”, deci tot o provocare. Și asta pentru că am început o facultate după care mi-am găsit vocația în a doua facultate. Pentru că am avut un copil la o vârstă foarte tânără și astăzi suntem doi adulți. Pentru că am avut curajul să sparg tiparele unei vieți tradiționale alegând să mă comport în viață mult mai nonconformist decât regulile educației mele ar fi permis și asumându-mi niște roluri sociale atipice.

Care a fost cea mai mare reușită a dumneavoastră?

Cea mai mare reușită profesională cred că, până la acest moment, este întreaga mea pregătire profesională care ar putea fi întruchipată în acest proiect, depreHUB. Însă cea mai semnificativă a fost mixul de abordări și medii profesionale pe care le-am avut, pentru că sunt un om care a schimbat un sistem militar cu un sistem de educație a copiilor, după care am generat un proiect clinic și m-am implicat în proiecte organizaționale. Deci, cred că toate provocările profesionale pe care mi le-am dat au fost întruchiparea unui tot profesional și pot spune acum că sunt la o maturitate profesională.

La nivel personal, cea mai mare reușită a fost să creez independență copilului meu și să am curajul să-l cresc nonconformist, chiar dacă, astăzi, asta se întoarce uneori împotriva mea, ca model de părinte cu așteptări tradiționale, pentru că mă încurcă background-ul cultural. Dar acesta poate este cel mai mare defect al lui și cea mai mare reușită a mea.

Ce ați schimba dacă ați fi consilier al ministrului Sănătății? Ce recomandări i-ați face?

Interesantă cred că ar fi poziția de consilier psiholog al ministrului Sănătății. Din această poziție, i-aș recomanda ministrului să privească lucrurile holistic, să descifreze scopurile neconștientizate din spatele comportamentelor afișate de către partenerii de dialog și să rămână conectat cu oamenii, adică să-i țină în siguranță și să comunice cu ei. De asemenea, aș propune să pună mai mult accent pe prevenție, pe toate categoriile sociale și cu atât mai mult pe prevenția sănătății mintale, deoarece o abordare holistică între ministere poate să fie un succes mai mare întrucât, astăzi, multidisciplinaritatea reprezintă cheia în orice domeniu.

În știința mea, un aspect primordial este respectarea teoriei celor 4C: nevoia de CONECTARE și de a CONTA, CAPABILITATEA de a face lucruri și CURAJUL de a face. Ca atare, dacă este ministrul Sănătății, înseamnă că este capabil, curaj cred că are, și-atunci nu-i rămâne decât să coopereze autentic cu echipa și să stea conectat la oameni, probleme, soluții pentru că noi suntem un popor care știe să identifice probleme și foarte puțin să își asume soluții.

Ce ați dori să transmiteți cititoarelor ziarului „Viața Medicală”?

Dacă ar fi să am ocazia să adresez o urare fiecărei cititoare în parte, aceea ar fi să se treacă pe lista de priorități în viața ei, să aibă încredere în potențialul propriu și curajul de a-și transforma fiecare defect într-o calitate.

Sursa foto: Facebook Yolanda Crețescu; rawpixel.com

Etichete: Psihologie psiholog adlerian deprehub depresie Yolanda Crețescu yolanda cretescu psiholog clinician echipa ziua femeii ziua internationala a femeii femei medici

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.