Al IX-lea Congres naţional
al Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară, la care „Viaţa medicală“ este
partener media principal, se va desfăşura la Iaşi, în perioada 26–29 septembrie
a.c., în incinta hotelului Internaţional.
– Veţi organiza, în
premieră, la Iaşi, Congresul Naţional de Chirurgie Cardiovasculară.
– Se va desfăşura la Iaşi,
datorită faptului că am fost ales preşedinte al SRCCV pentru o perioadă de doi
ani, 2012–2014.
–Despre invitaţii evenimentului ce ne puteţi
spune?
–
Avem invitaţi de marcă din toată ţara, dar şi din afara graniţelor – din ţări
precum Italia, şi, în acest context, va fi un simpozion româno-italian de
medicină cardiovasculară, Franţa, Portugalia, Germania, Federaţia Rusă, Siria,
Turcia, Republica Moldova. O altă particularitate a congresului este şi faptul
că încă de la ediţiile precedente, prof. dr. Vlad Anton Iliescu, fost preşedinte
al Societăţii, a invitat colegi de mare valoare, iar noi trebuie să continuăm
această tradiţie. Aşadar, deja şi-au anunţat prezenţa foarte multe personalităţi,
şefi de clinici, de secţii şi departamente, cardiologi.
–Punctaţi-ne câteva din obiectivele
congresului.
–
Obiectivele manifestării sunt, în primul rând, aducerea la cunoştinţa opiniei
publice medicale, în special chirurgicale cardiologice, dar şi a celorlalţi
medici specialişti, a celor mai stringente probleme ştiinţifice ale chirurgiei
cardiovasculare şi a specialităţilor conexe. De altfel, în afară de cardiologi,
medici de familie, vor participa şi anestezişti de chirurgie cardiovasculară,
iar în cadrul acestui for ştiinţific vom dezbate probleme precum chirurgia rădăcinii
aortei, chirurgia coronariană, valvulară, a malformaţiilor congenitale,
metodele de investigaţii imagistice, invazive şi noninvazive, a bolilor
cardiovasculare etc. De asemenea, vor fi abordate teme privind pregătirea
operatorie şi tratamentul imediat postoperator ale pacientului cu boli
cardiovasculare, ale pacienţilor operaţi pe cord deschis şi celor operaţi cu
leziuni vasculare. Mai mult, vom aborda teme precum flebologia, chirurgia
vasculară periferică, chirurgia carotidiană sau revascularizarea creierului.
Concret, temele congresului sunt foarte vaste, dar, într-un singur astfel de
eveniment, de doar câteva zile, nu putem cuprinde toată tematica chirurgiei
cardiovasculare.
–Dacă ne gândim la momentul când v-aţi început
cariera şi la cele enumerate mai sus, constatăm că, în ceea ce priveşte operaţia
cordului şi nu numai, s-au produs evoluţii majore.
–
Cariera medicală, pentru mine, a început în anii ’80. Atunci, chirurgia
cardiovasculară mi se părea că este în apogeul medicinii. Era o specialitate
nouă şi ştim că, la nivel mondial, a început să se dezvolte după anii ’50 şi
foarte mult după anii ’70–’80, la niveluri care păreau de neconceput pentru
multe ţări. Atunci, să fii operat pe cord deschis era ceva deosebit, acum,
chirurgia cardiovasculară a evoluat în aşa fel încât în cadrul ei se folosesc
tehnologii foarte avansate, precum cele de urmărire a pacienţilor în perioada
preoperatorie, de investigaţii amănunţite. Capacităţile noastre de intervenţie
din anii ’80 nu erau ca în ţările moderne şi reuşitele se datorau specialiştilor,
care făceau totul din pasiune. Treptat, specialiştii au reuşit să înveţe
tehnologii moderne şi imediat să le şi implementeze în România. Internetul a
jucat şi joacă un rol foarte important, deoarece ne-a deschis calea de
comunicare cu specialiştii cardiologi din toate colţurile lumii. De asemenea,
tot prin intermediul internetului, reuşim să aducem, în România, în scurt timp,
practic, în câteva secunde, tehnologii avansate, iar altădată acestea ajungeau în
15 ani. Mai sunt încă probleme, în ceea ce priveşte asigurarea bugetului în
cazul intervenţiilor dificile, care sunt extrem de scumpe, dar necesare. În
acest context, consider că creşterea speranţei de viaţă a românilor se datorează
şi progreselor pe care le-a înregistrat medicina cardiovasculară în România. De
apreciat că, într-o perioadă atât de scurtă, am reuşit să ne aliniem în foarte
multe domenii, în special al medicinii cardiovasculare, la standarde internaţionale
de înaltă calitate.
–În agenda evenimentului este şi
simpozionul omagial – „180 de ani ai Societăţii de Medici şi Naturalişti Iaşi“.
–
În Iaşi îşi are sediul şi funcţionează Societatea de Medici şi Naturalişti
care, anul acesta, împlineşte onorabila vârstă de 180 de ani. Este cea mai
veche societate medicală din România şi printre primele trei societăţi, ca
vechime, din lume. Şi, în acest context, având în vedere că această societate
editează şi una dintre cele mai vechi reviste medicale din lume, „Revista
Medico-Chirurgicală“, ne-am gândit să organizăm simpozionul.
–De asemenea, în cadrul congresului se va
desfăşura şi al V-lea simpozion al asistenţilor de chirurgie cardiovasculară,
ATI şi circulaţie extracorporală. Ne puteţi argumenta?
–
Da, va fi un simpozion dedicat asistenţilor şi tehnicienilor din chirurgia
cardiovasculară, dar şi din specialităţile conexe, atât cardiologie, cât şi
terapia intensivă, urgenţe, SMURD, salvare ş.a.m.d, simpozion în care colegii
noştri vor dezbate problemele legate de îngrijirea pacienţilor gravi, în urgenţă,
cu probleme cardiovasculare, dar şi a celor cu probleme asociate bolilor
cardiovasculare.
–Am constatat că medicina a evoluat extrem
de mult. Cum vedeţi temele abordate în dialogul nostru, peste 30 de ani?
–
Vă răspund prin cuvintele prof. dr. Sotiris Prapas, preşedintele Eurasian
Bridge Association – „Nu mă întrebaţi de viitor, nu sunt responsabil pentru
viitor“, dar vă spun totodată că medicina cardiovasculară, în următoarea
perioadă, va merge spre nanomedicină, medicina genetică, medicina moleculară,
de altfel, preconizăm ca anul viitor, în cadrul Congresului Naţional de
Chirurgie Cardiovasculară, să invităm şi geneticieni, biologi, microbiologi,
reprezentanţi ai altor specialităţi care se ocupă nu numai de organul care este
inima, ci şi de acele mici componente ale
aparatului cardiovascular – celulele,
moleculele. Chirurgia cardiovasculară va merge de la abordările mari, largi către
inciziile mici, către momentul în care vom putea realiza operaţie prin puncţie,
vor fi puncţionate arterele. Astfel de operaţii se fac şi în Institutul de Boli
Cardiovasculare „George I. M. Georgescu“ de la Iaşi, cât şi în alte instituţii
din ţară. Printr-un ghidaj se ajunge la organul bolnav, mai exact, la partea
componentă a inimii bolnave şi se repară, fără a avea incizii mari. După toate
acestea, suferinţa pacientului este mult mai mică, posibilitatea de recuperare
este mai mare, iar timpul de recuperare este mai scurt. Într-o primă fază,
cheltuielile sunt mai mari, dar dacă scădem cheltuielile de spitalizare, cu
suferinţa, cu invaliditatea pacienţilor, în final, cheltuielile vor fi mai
mici. Englezii spun „nu suntem atât de bogaţi ca să cumpărăm lucruri ieftine“,
iar noi nu suntem atât de bogaţi ca să facem proceduri ieftine, traumatizante
pentru pacienţi, trebuie să efectuăm proceduri foarte simple, accesibile, şi
totodată să tratăm patologii complexe ale aparatului cardiovascular. De
asemenea, terapia genetică va intra în practica uzuală a medicinii
cardivasculare. În acest context, sunt foarte multe cercetări care se întreprind.
În centrul atenţiei este şi nanomedicina. Astfel, mici roboţei vor fi implantaţi
în organism şi îşi vor face treaba de curăţare a vaselor sanguine, de
tratamente ale zonelor afectate, fără ca pacientul să fie anesteziat, să stea în
reanimare şi să fie scos din activitatea lui socială pe o perioadă foarte lungă. 
.jpg)
