Dr. Miron Elena-Cosmina este un tânăr medic generalist care activează în București, în medicina muncii. Practică profesia de medic cu sufletul și crede cu tărie că o să vină și vremuri mai bune pentru medicina românească. Discuția scoate la iveală entuziasmul unui proaspăt absolvent ajuns în momentul în care trebuie să utilizeze ceea ce a citit în cărți, dar pune în lumină și dezavantajele pe care tânăra le-a cunoscut pe perioada formării profesionale.

– De ce ați ales specialitatea medicina muncii? A fost prima opțiune?
– Ca oricare dintre mediciniști, am avut multe opțiuni, iar pe parcursul anilor de studiu prioritățile s-au rearanjat. Consider că în viață nimic nu este întâmplător și, într-un final, fiecare ajunge acolo unde îi este locul. Am descoperit o specialitate care mă antrenează zi de zi și care îmi aduce satisfacții profesionale și personale.

– De cât timp profesați în medicină?
– În medicina muncii profesez de aproximativ un an.

– Care ar fi principalele dezavantaje pe care le-ați identificat în școala românească de medicină?
– Pe parcursul anilor de studiu am întâlnit aspecte pe care eu le-aș schimba în facultățile de medicină din România. Aici mă refer la faptul că aș pune accentul mai mult pe practică. Ne trezim că am absolvit, avem o diplomă și știm foarte multă teorie, însă mai puțin să o aplicăm. Ca medic, trebuie să ai dezvoltat un automatism format prin experiența cu oamenii. Din păcate, sistemul nostru încă se confruntă cu învățatul pe de rost. Consider că nu suntem apreciați și instruiți la adevărata noastră valoare.

– Ce sfaturi i-ar da medicul Miron Cosmina studentei Miron?
– Să rupă mai mult timp din cel dedicat studiului teoretic și să facă mai multă practică în spitale. Situația când ai un pacient în față este uneori foarte diferită față de cea descrisă în cărți.

– Cui îi este adresată medicina muncii?
– Medicina muncii se adresează tuturor angajatorilor și angajaților. Această ramură promovează menținerea la cel mai înalt grad de bunăstare psihică, fizică și socială a tuturor angajaților, indiferent de ce meserie practică. Medicina muncii reprezintă principala țintă a sănătății, fiind totodată un cumul de specialități.

– Cum percep pacienții această specialitate? O văd ca pe o formalitate?
– Din nefericire, oamenii nu înțeleg de cele mai multe ori rolul pe care îl are medicina muncii. Ei nu conștientizează riscul la care sunt supuși în meseriile pe care le practică și de aceea nu pot aprecia corect această specialitate.

– Care este importanța examenului medical periodic și în ce scop se efectuează?
– În general, controlul medical periodic se efectuează anual. Dar, în funcțiile de riscurile pe care le are fiecare angajat în parte, acest control poate fi făcut și mai des. De subliniat este faptul că atât angajatul, cât și angajatorul trebuie să acorde importanță acestor verificări medicale. În legislația României, controlul periodic de medicina muncii este prevăzut ca fiind obligatoriu. În ceea ce privește scopul, examinarea periodică previne boala profesională, accidentul de muncă, disconfortul din timpul serviciului. În cadrul cabinetelor de medicina muncii se face prevenție în primul rând, dar și diagnostic. Dacă am ști să facem prevenție, nici afecțiunile nu ar fi atât de numeroase. Din păcate, oamenii nu valorifică așa cum ar trebui importanța prevenției.

– De ce este importantă asigurarea unui act medical de calitate, atât pentru angajat, cât și pentru angajator?
– Sunt foarte frecvente cazurile în care oamenii ajung la medic doar atunci când trebuie să efectueze medicina muncii. Astfel, nu de puține ori, pe această cale au fost descoperite afecțiuni necunoscute de pacient. Un act medical de calitate presupune ca persoana în cauză să conștientizeze mai întâi problema cu care se confruntă. Din punctul meu de vedere, calitatea ar trebui să primeze în orice domeniu, mai ales în medicină. Totodată, un act medical de calitate nu poate fi complet fără comunicare.

– Ați întâmpinat și situații mai greu de gestionat sau care v-au impresionat?
– Deși nu pot să spun că am o experiență vastă, pe parcursul activității mele am întâlnit și asemenea situații. Așa cum am menționat, în cabinetul acestei specialități, de multe ori, sunt scoase la iveală afecțiuni neștiute. Atunci este destul de dificil să te gândești cum să comunici veștile pacientului. Sunt situații când trimiterile către specialiști îi supără pe pacienți. Trebuie să le explicăm că aceste trimiteri nu le facem pentru că sunt inapți. Oamenii nu înțeleg și atunci încerci să le comunici că aceste investigații suplimentare sunt tot spre binele lor.

– Activați doar în sistemul privat. Este o alegere influențată de motive?
– Am avut și colaborări în sistemul sanitar de stat. În prezent activez în privat, fiind o opțiune personală, dar nu este exclusă ipoteza de a relua colaborarea cu sistemul public.

– Din perspectiva dumneavoastră, ce ar trebui schimbat sau îmbunătățit în medicina muncii?
– Din punctul meu de vedere, lucrurile stau bine. Mă bucur și sunt plăcut impresionată de calitatea pe care o oferă medicina muncii. Controalele și examinările sunt efectuate în mod corect și complet, în funcție de categoriile de risc la care este supus pacientul în meseria pe care o desfășoară.

– Dar în sistemul medical românesc?
– În opinia mea, avem resurse foarte bune, care, din păcate, nu sunt valorificate. Anual, în România, sute de absolvenți ai facultății de medicină nu au ocazia să primească șansa de a profesa în sistem, pentru că nu sunt locuri în măsura numărului celor care termină studiile. De aici și unul dintre factorii fenomenului exodului medicilor. Am mulți colegi de nota zece care au optat pentru străinătate pentru că în țară nu au primit șanse. Există și cazuri în care nu li s-a oferit o șansă atunci când au avut nevoie de ea, s-au descurajat și au ales să nu profeseze. Astfel, medicina românească nu are decât de pierdut. Eu cred și sper că lucrurile vor urma o traiectorie mai bună în viitor.

– De-a lungul timpului, medicina muncii a cunoscut schimbări sau îmbunătățiri?
– Da! De la echipamente, condiții adecvate și până la timpul care este acordat fiecărui pacient în parte, această specialitate a suferit modificări în bunul sens al cuvântului.

– Care este principala satisfacție care se desprinde din această meserie?
– Am considerat dintotdeauna că medicina aduce satisfacții profesionale și personale, dar mai puțin de natură financiară. Un zâmbet de la un pacient care și-a efectuat controlul medical periodic contează foarte mult pentru mine. Sunt oameni care îmi strâng mâna și îmi transmit că ne vedem la anul. Pentru mine, satisfacția meseriei pe care o practic este în strânsă legătură cu satisfacția pe care o are pacientul la rândul său. În această meserie trebuie să pui mult suflet!

– În ce măsură vă permite timpul să participați la congrese, conferințe, evenimente medicale?
– În ciuda faptului că timpul nu este de ajuns niciodată, acest aspect nu trebuie neglijat atunci când porți pe umeri halatul alb. Consider că acest lucru reprezintă o formă de respect pe care medicul o poate arăta pacientului.