Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Preşedintele CNAS: „Nu am altă soluţie. Îi rog pe medicii de familie să distribuie cardul“

Viața Medicală
Vlad MIXICH miercuri, 31 iulie 2013
   Recent aţi afirmat, într-o emisiune TV, că unele cadre medicale blochează implementarea cardului electronic. La cine v-aţi referit mai exact?
   Cristian Buşoi: Nu. M-am exprimat în sensul în care sper, din sistemul de sănătate, şi mă refer în primul rând la medicii de familie, să aibă deschiderea şi înţelepciunea şi motivaţia ca, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu casele judeţene, să putem duce la bun sfârşit acest proiect extrem de necesar atât pentru pacient, dar mai ales pentru eficientizarea, transparentizarea şi reducerea cheltuielilor nejustificate din sistemul de asigurări de sănătate.
   Dar aţi primit un refuz de la ei.
   Cristian Buşoi: Refuzul nu este acela de a implementa acest proiect, refuzul este strict legat de partea de distribuţie. Sunt dispus să găsim soluţii alternative. În acest moment nu am soluţie alternativă decât aceea de a-i solicita, de a-i ruga pe medicii de familie să facă acest lucru. Este o cerinţă foarte clară în Legea 95.
   Vă referiţi la faptul că, şi vă citez, legea spune că „distribuţia se face prin intermediul medicilor de familie“?
   Cristian Buşoi: Dacă legea ar fi modificată şi s-ar găsi alte modalităţi, atunci putem discuta. Eu însă vă pot spune foarte ferm şi foarte clar că nu pot fi de acord să cheltuim 5–7 milioane de euro din banii bolnavilor de cancer, din banii spitalelor, chiar din banii medicilor de familie, pentru a plăti servicii poştale, servicii de distribuţie, în condiţiile în care oricum medicii de familie trebuie să facă iniţializarea cardului. Trebuie să-l bage în cititor, trebuie să-l roage pe pacient să-i schimbe PIN-ul, să introducă nişte date. Poate fi acelaşi moment în care faci această muncă importantă, pentru care le vom mulţumi în mod clar, să fie şi momentul în care distribuie propriu-zis cardul.
   De ce pe acest card trebuie să existe şi informaţia grupei sanguine?
   Cristian Buşoi: Aşa a decis legiuitorul atunci când s-a introdus cardul de sănătate în Legea 95.
   Ca medic vi se pare o decizie logică?
   Cristian Buşoi: Cred că, în cazul în care ar avea loc un accident, este o informaţie utilă.
   Pentru cine? Ştiţi că în cazul nevoii unei transfuzii…
   Cristian Buşoi: …dar ar putea orienta într-un fel medicul, până în momentul în care oricum se face o verificare, pentru a putea asigura sângele necesar.
   Spunea preşedintele Colegiului Medicilor, domnul profesor Vasile Astărăstoae, în aprilie 2013, că „un card este un instrument periculos pentru societate şi pentru democraţie, pentru că el nu e protejat şi poate fi utilizat împotriva cetăţeanului. Aşa cum acum toată lumea e ascultată şi apar stenograme şi se pot distruge vieţi, la fel şi cardul poate fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit sau nu, dar nu şi istoricul medical al pacienţilor“. Cum comentaţi afirmaţia?
   Cristian Buşoi: Istoricul medical ţine de un alt proiect, nu va fi inscripţionat pe card, ţine de dosarul electronic al pacientului. Aşa cum am văzut proiectul până în acest moment cred că va fi un instrument mult mai sigur şi mai greu de accesat decât sunt dosarele pe hârtie care se află în custodia medicilor sau a spitalelor. Va fi un proiect la care pacientul va fi liber să opteze. Dacă doreşte sau nu să aibă un dosar electronic, dacă nu vrea ca istoricul medical, analizele, investigaţiile paraclinice să-i fie încărcate într-un dosar securizat şi, ori de câte ori merge la un medic, la alt medic, să poată fi mai uşor evaluat şi mult mai corect din punct de vedere medical, e decizia personală a fiecărui pacient. Eu personal îmi voi dori să am un dosar electronic, cu toate că ocup o funcţie publică, şi n-am nicio teamă că acest dosar ar putea fi folosit politic, aşa cum s-a afirmat. Oricum nu mai mult decât ar putea fi folosit un dosar în format de hârtie.
   Aţi spus că, din 2014, cipul de pe cardul de sănătate ar putea fi integrat în cărţile de identitate noi. Atunci de ce mai facem cardurile? Dublăm informaţia?
   Cristian Buşoi: Pentru că proiectul cărţilor de identitate, e o decizie guvernamentală să se unească aceste două proiecte, înseamnă o schimbare lentă pe o perioadă de 10–15 ani, pe măsură ce fiecare carte de identitate actuală va expira. Nu este posibil să se facă 18–20 milioane de cărţi de identitate într-un singur an, e un proces foarte laborios, e un document mult mai securizat. Nu putem aştepta 15 ani până se vor preschimba toate cărţile de identitate pentru a avea card de sănătate. Va fi o perioadă care, încet, va uni cele două proiecte. Cardul de sănătate are o valabilitate de 5 ani, nu mai mult.
   Există presiunea de a se extinde lista de medicamente compensate prin introducerea unor molecule noi.
   Cristian Buşoi: 101 molecule noi.
   În ce măsură poate bugetul CNAS să susţină această extindere?
   Cristian Buşoi: În acest moment, orice depăşire de buget intră pe taxa clawback şi, prin urmare, creşterea bugetară va fi suportată de companii şi nu de bugetul CNAS. Aceste companii care susţin actualizarea listei de compensare şi gratuitate, care poate fi pusă şi într-un context european, căci există o Directivă a transparenţei, a includerii pe listele de compensare şi gratuitate, spun că acestea vor înlocui, treptat, actualele molecule care sunt prescrise pacienţilor şi că, din calculele lor, pot suporta prin taxa clawback această creştere de buget.
   Tocmai ce v-au întrebat asociaţiile de pacienţi ce se întâmplă cu banii din clawback, plângându-se că există liste mari de aşteptare, de trei luni, pentru medicamentele citostatice.
   Cristian Buşoi: Banii de la clawback sunt toţi întorşi în plata facturilor restante, conform înţelegerilor cu FMI şi Banca Mondială.


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 ianuarie 2021, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.