Nume mari ale diabetologiei mondiale vor fi prezente la Congresul SRDNBM de la sfârşitul acestei luni, care, de data aceasta, va avea şi sesiuni comune cu alte societăţi medicale din specialităţi cu care diabetul interferează. Ce noutăţi va aduce congresul de anul acesta, ne spune prof. dr. Maria Moţa, preşedinta SRDNBM, într-un interviu de Dan Dumitru Mihalache.

"> Premiere şi personalităţi la congresul de diabet - Viața Medicală
Interviuri

Premiere şi personalităţi la congresul de diabet

de Dan Dumitru MIHALACHE - mai 22 2013
Premiere şi personalităţi la congresul de diabet

Nume mari ale diabetologiei mondiale vor fi prezente la Congresul SRDNBM de la sfârşitul acestei luni, care, de data aceasta, va avea şi sesiuni comune cu alte societăţi medicale din specialităţi cu care diabetul interferează. Ce noutăţi va aduce congresul de anul acesta, ne spune prof. dr. Maria Moţa, preşedinta SRDNBM, într-un interviu de Dan Dumitru Mihalache.

Prof. dr. Maria MoţaEdiţia 2013 a congresului naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM) se va desfăşura la Sibiu, în perioada 22–25 mai, sub auspiciile Asociaţiei Europene de Studiu a Diabetului. Pentru a afla mai multe detalii despre congres, am stat de vorbă cu  prof. dr. Maria Moţa, preşedinta SRDNBM.

 

   Ce înseamnă congresul SRDNBM pentru diabetologia românească?
   – Este cea mai importantă manifestare anuală a diabetologiei româneşti, ajunsă, iată, la a 39-a ediţie. Cu acest prilej se reunesc membrii societăţii noastre profesionale, dar şi medici din alte specialităţi, implicaţi în îngrijirea pacienţilor cu diabet zaharat, pentru a afla date despre realizările şi munca noastră, de a deschide sau a continua colaborări mai vechi. Personalităţi medicale din ţară şi din afară vor susţine conferinţe, aducând la zi date teoretice, dar şi prezentând rezultate ale cercetării mondiale din specialitate privind creşterea calităţii îngrijirii persoanelor cu diabet. Comitetul director al SRDNBM va prezenta stadiul derulării activităţilor propuse la congresul anterior şi va veni în faţa adunării generale cu noi propuneri, pe care le va supune spre aprobare. Congresul de anul acesta este special şi prin faptul că aici se vor prezenta datele preliminare ale studiului epidemiologic PREDATORR (Studiul naţional privind prevalenţa diabetului, prediabetului, supraponderii, obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi în România), care ne va aduce informaţii privind atât epidemiologia bolilor metabolico-nutriţionale, cât şi factorii de risc ai acestora în România – un argument puternic, care va impune de urgenţă implementarea unui program de prevenţie a diabetului zaharat şi a celorlalte boli metabolico-nutriţionale.
   Cum va fi structurat congresul?
   – Vor fi patru zile de sesiuni plenare şi workshopuri susţinute de peste 80 de lectori, personalităţi din România şi din alte zece ţări. Vom avea 21 de sesiuni ştiinţifice, în care vor fi abordate teme de maximă importanţă privind diabetul şi principalele boli metabolico-nutriţionale – peste 60 de prezentări ce constau în studii de caz şi analize observaţionale privind cele mai noi informaţii despre factorii de risc în diabetul zaharat, modificări în stilul de viaţă, tendinţe în terapie etc. Va fi un cadru prielnic interacţiunii şi schimbului de experienţă între cei peste 500 de medici participanţi: diabetologi, nefrologi, cardio­logi, chirurgi, oftalmologi, internişti, medici de familie, specialişti, rezidenţi sau primari.

Ghidul pentru diabetul gestaţional

   Ce aduce nou ediţia din acest an?
   – Întâi, ne-am propus să respectăm tradiţia, încercând să clădim pe o bază foarte solidă, dar avem, desigur, şi noutăţi. Vom prezenta – cum spuneam, în premieră – date preliminare din studiul PREDATORR. Vom acorda, de asemenea, o atenţie deosebită tinerelor speranţe: două sesiuni speciale sunt alocate acestora. Apoi, un tânăr bursier „Paulescu“ va susţine o conferinţă cu totul deosebită. Avem şi două premii pentru tineret şi numeroase postere ale tinerilor sau viitorilor specialişti. O noutate o reprezintă şi participarea la congres a două românce de excepţie din diaspora, Dana Dabelea şi Rodica Pop Buşui, ambele profesor universitar în SUA. SRDNBM le va oferi titlul de membru de onoare, primele titluri oferite unor medici din diaspora. Nu trebuie uitat, de asemenea, nici faptul că suntem specialitatea care beneficiază „vital“ de descoperirea insulinei de către Nicolae Paulescu. În acest sens, recent, am finalizat filmul „Pe urmele lui Paulescu“, care va fi lansat în cadrul ceremoniei de deschidere a congresului. Am lăsat la urmă, dar cred că este unul din momentele cele mai importante, lansarea Ghidului pentru diabetul gestaţional, care se va face în prezenţa profesorului Alberto de Leiva Hidalgo, una dintre cele mai implicate personalităţi, la nivel mondial, în această patologie.
   Ce alţi invitaţi mai aveţi anul acesta?
   – Avem 18 invitaţi, majoritatea nume de prim rang ale diabetologiei mondiale. L-aş nominaliza aici pe profesorul Andrew Boulton, preşedintele EASD, care a susţinut întreaga organizare a congresului. De asemenea, mă bucură nespus prezenţa unor mari valori din ţara noastră: prof. dr. Gheorghe Băcanu, prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, prof. dr. Viorel Şerban, prof. dr. Dan Mircea Cheţa, prof. dr. Radu Lichiardopol, prof. dr. Mariana Graur etc., cărora le vor sta alături şi cei mai valoroşi tineri şi numeroşi alţi colegi interesaţi.
   Aveţi, la acest congres, mai multe sesiuni comune cu alte societăţi medicale. Care sunt acestea şi de ce aţi optat pentru o asemenea abordare?
   – Avem sesiuni comune cu Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Nefrologie, Societatea Română de Chirurgie şi Societatea Română de Pediatrie. Am fi dorit sesiuni şi cu alte specialităţi, căci diabetul interferează cu toate specialităţile, dar deocamdată mergem cu acestea, urmând ca în anii următori să extindem colaborările. Am ales cardiologia pentru că diabetul zaharat este considerat echivalent de boală cardiovasculară – 70–80% din pacienţii cu diabet sfârşesc prin boli cardiovasculare. Am ales nefrologia pentru că peste 30% din pacienţii cu diabet dezvoltă complicaţii renale – aproape jumătate din cazurile foarte grave în nefrologie sunt pacienţi cu diabet şi complicaţii renale. Am ales chirurgia întrucât un procent crescut de pacienţi cu diabet au leziuni la nivelul picioarelor, ce necesită îngrijiri speciale, iar chirurgul trebuie să conştientizeze faptul că diabetul se poate dezechilibra cu ocazia intervenţiei chirurgicale şi că pacientul necesită o îngrijire perioperatorie specială. Îngrijirea copilului cu diabet este, de asemenea, una foarte specială şi cu multe particularităţi, iar medicii care participă la această sesiune au preocupări prioritare în acest domeniu. Aşadar, învăţăm unii de la ceilalţi şi aflăm care ar fi momentul optim când ar trebui să comunicăm.

Noile tehnologii de monitorizare a glicemiei

   Organizaţi şi o sesiune despre noile tehnologii folosite pentru monitorizarea glicemiei. Cum stă România în ceea ce priveşte accesul la noutăţile din acest domeniu?
   – Va fi un atelier cu privire la sistemele de monitorizare continuă a glicemiei. Este o tehnologie de vârf, pe care SRDNBM încearcă să o impună, fiind extrem de utilă, mai ales în formele de diabet instabil sau la copil. Sunt multe tipuri de aparate: unul dintre ele prezintă grafic, în timp real, valorile glucozei în ţesutul interstiţial (echivalente ale glicemiei). Imaginaţi-vă un elev mic, a cărui învăţătoare poate să aibă o telecomandă şi să citească glicemia copilului, chiar să ia măsuri în caz de nevoie. În această sesiune se vor prezenta efectiv mai multe generaţii de aparate, cu avantaje şi dezavantaje, şi se va insista pe nevoia de extindere a acestor explorări, acolo unde e nevoie şi este şi posibil din punct de vedere material. În România nu a intrat în discuţie până acum decontarea unei astfel de explorări, care este de fapt parte a terapiei, la anumite cazuri.
   Una dintre sesiunile ştiinţifice ale congresului se referă la neuropatia diabetică. Daţi-ne, vă rog, câteva detalii.
   – Este – cred eu – una dintre cele mai importante sesiuni ştiinţifice ale congresului. Lector aici va fi şi profesorul Andrew Boulton, care şi-a dedicat peste 30 de ani din carieră acestui subiect. A devenit tot mai evident, în ultimii ani, că neuropatia diabetică nu este nici pe departe atât de inofensivă cum s-a crezut. Ea afectează aproape toţi pacienţii cu peste 20 de ani de diabet şi se prezintă sub diverse forme, afectând în special sistemul nervos periferic. Se vor aborda, aşadar, mecanismele patogenetice ale neuropatiei diabetice şi implicaţiile lor în dezvoltarea medicamentelor (Eva Feldman, SUA), învăţăminte din studiile clinice de referinţă (Rodica Pop Buşui, SUA), dar vor fi abordate şi complicaţiile finale ale neuropatiei diabetice, care ar trebui să fie prevenite (Andrew Boulton, Marea Britanie).

Coşmarul geneticienilor

Ce rol joacă genetica în diabeto­logie?
– Unul foarte important, deşi formele genetice pure de diabet sunt extrem de rare. În cele mai frecvente forme, se consideră că boala apare prin interacţiuni complexe ale factorilor genetici de susceptibilitate cu factori de mediu predispozanţi. Diabetul zaharat de tip 2 este o afecţiune poligenică, cu numeroase variante genice diabetogene, dar şi protectoare; deşi ereditatea este mai bine exprimată decât în diabetul de tip 1, baza sa genetică este mai puţin cunoscută. Argumente incontestabile ale influenţei genetice în diabet sunt: agregarea familială, studiile pe gemeni monozigoţi, prevalenţa diferită a afecţiunii în diferitele populaţii. Referitor la diabetul zaharat de tip 1, intervenţia genetică este sigură dar extrem de complexă, motiv pentru care unii cercetători vorbesc de „coşmarul geneticienilor“ când discută acest subiect. Diabetul de tip 1 este o afecţiune complexă, poligenică, cu multiple alele predispozante şi protectoare, ce interacţionează între ele şi se intercondiţio­nează reciproc. Penetranţa genelor diabetogene este puternic influenţată de factorii de mediu. Se pare că în ultimii ani s-a ajuns la un consens: există un număr mic de gene cu efect puternic asupra riscului de boală şi un număr mare de gene cu efect minor sau moderat.
   Cel mai bun tratament este… prevenţia. Cum stau lucrurile în diabetologie?
   – Prevenţia diabetului ar trebui începută din stadiul intrauterin, când mama trebuie să se alimenteze sănătos şi să nu ia excesiv în greutate, pentru a avea un copil sănătos. Trebuie promovat exerciţiul fizic şi alimentaţia sănătoasă, pentru a preveni obezitatea, care stă la originea unui mare număr din cazurile de diabet zaharat. Prevenţia diabetului zaharat de tip 1 este însă discutabilă: prevalenţa bolii este scăzută, persoanele cu risc sunt greu de identificat şi măsurile profilactice sunt controversate. În diabetul zaharat de tip 2 se impune însă prevenţia, din cauza prevalenţei tot mai mari, dar şi pentru că peste o treime dintre pacienţi rămân nediagnosticaţi, iar la diagnosticare aproape jumătate prezintă cel puţin o complicaţie cronică ireversibilă. În plus, persoanele cu risc se pot identifica uşor, iar modalităţile de prevenţie sunt eficiente medical şi cu un raport cost/beneficiu favorabil.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe