Ediţia 2013 a congresului naţional al Societăţii
Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM) se va desfăşura la
Sibiu, în perioada 22–25 mai, sub auspiciile Asociaţiei Europene de Studiu a
Diabetului. Pentru a afla mai multe detalii despre congres, am stat de vorbă cu prof. dr. Maria Moţa, preşedinta SRDNBM.
– Ce înseamnă congresul SRDNBM pentru
diabetologia românească?
–
Este cea mai importantă manifestare anuală a diabetologiei româneşti, ajunsă,
iată, la a 39-a ediţie. Cu acest prilej se reunesc membrii societăţii noastre
profesionale, dar şi medici din alte specialităţi, implicaţi în îngrijirea
pacienţilor cu diabet zaharat, pentru a afla date despre realizările şi munca
noastră, de a deschide sau a continua colaborări mai vechi. Personalităţi
medicale din ţară şi din afară vor susţine conferinţe, aducând la zi date
teoretice, dar şi prezentând rezultate ale cercetării mondiale din specialitate
privind creşterea calităţii îngrijirii persoanelor cu diabet. Comitetul
director al SRDNBM va prezenta stadiul derulării activităţilor propuse la congresul
anterior şi va veni în faţa adunării generale cu noi propuneri, pe care le va
supune spre aprobare. Congresul de anul acesta este special şi prin faptul că
aici se vor prezenta datele preliminare ale studiului epidemiologic PREDATORR
(Studiul naţional privind prevalenţa diabetului, prediabetului, supraponderii,
obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi în
România), care ne va aduce informaţii privind atât epidemiologia bolilor
metabolico-nutriţionale, cât şi factorii de risc ai acestora în România – un
argument puternic, care va impune de urgenţă implementarea unui program de
prevenţie a diabetului zaharat şi a celorlalte boli metabolico-nutriţionale.
– Cum va fi structurat congresul?
–
Vor fi patru zile de sesiuni plenare şi workshopuri susţinute de peste 80 de
lectori, personalităţi din România şi din alte zece ţări. Vom avea 21 de
sesiuni ştiinţifice, în care vor fi abordate teme de maximă importanţă privind
diabetul şi principalele boli metabolico-nutriţionale – peste 60 de prezentări
ce constau în studii de caz şi analize observaţionale privind cele mai noi
informaţii despre factorii de risc în diabetul zaharat, modificări în stilul de
viaţă, tendinţe în terapie etc. Va fi un cadru prielnic interacţiunii şi
schimbului de experienţă între cei peste 500 de medici participanţi:
diabetologi, nefrologi, cardiologi, chirurgi, oftalmologi, internişti, medici
de familie, specialişti, rezidenţi sau primari.
Ghidul
pentru diabetul gestaţional
– Ce aduce nou ediţia din acest an?
– Întâi, ne-am propus să respectăm tradiţia,
încercând să clădim pe o bază foarte solidă, dar avem, desigur, şi noutăţi. Vom
prezenta – cum spuneam, în premieră – date preliminare din studiul PREDATORR.
Vom acorda, de asemenea, o atenţie deosebită tinerelor speranţe: două sesiuni
speciale sunt alocate acestora. Apoi, un tânăr bursier „Paulescu“ va susţine o
conferinţă cu totul deosebită. Avem şi două premii pentru tineret şi numeroase
postere ale tinerilor sau viitorilor specialişti. O noutate o reprezintă şi
participarea la congres a două românce de excepţie din diaspora, Dana Dabelea şi
Rodica Pop Buşui, ambele profesor universitar în SUA. SRDNBM le va oferi titlul
de membru de onoare, primele titluri oferite unor medici din diaspora. Nu
trebuie uitat, de asemenea, nici faptul că suntem specialitatea care beneficiază
„vital“ de descoperirea insulinei de către Nicolae Paulescu. În acest sens,
recent, am finalizat filmul „Pe urmele lui Paulescu“, care va fi lansat în
cadrul ceremoniei de deschidere a congresului. Am lăsat la urmă, dar cred că
este unul din momentele cele mai importante, lansarea Ghidului pentru diabetul
gestaţional, care se va face în prezenţa profesorului Alberto de Leiva Hidalgo,
una dintre cele mai implicate personalităţi, la nivel mondial, în această
patologie.
– Ce
alţi invitaţi mai aveţi anul acesta?
– Avem 18 invitaţi, majoritatea nume de prim
rang ale diabetologiei mondiale. L-aş nominaliza aici pe profesorul Andrew
Boulton, preşedintele EASD, care a susţinut întreaga organizare a congresului.
De asemenea, mă bucură nespus prezenţa unor mari valori din ţara noastră: prof.
dr. Gheorghe Băcanu, prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, prof. dr. Viorel Şerban,
prof. dr. Dan Mircea Cheţa, prof. dr. Radu Lichiardopol, prof. dr. Mariana
Graur etc., cărora le vor sta alături şi cei mai valoroşi tineri şi numeroşi alţi
colegi interesaţi.
– Aveţi,
la acest congres, mai multe sesiuni comune cu alte societăţi medicale. Care
sunt acestea şi de ce aţi optat pentru o asemenea abordare?
– Avem sesiuni comune cu Societatea Română
de Cardiologie, Societatea Română de Nefrologie, Societatea Română de Chirurgie
şi Societatea Română de Pediatrie. Am fi dorit sesiuni şi cu alte specialităţi,
căci diabetul interferează cu toate specialităţile, dar deocamdată mergem cu
acestea, urmând ca în anii următori să extindem colaborările. Am ales
cardiologia pentru că diabetul zaharat este considerat echivalent de boală
cardiovasculară – 70–80% din pacienţii cu diabet sfârşesc prin boli
cardiovasculare. Am ales nefrologia pentru că peste 30% din pacienţii cu diabet
dezvoltă complicaţii renale – aproape jumătate din cazurile foarte grave în
nefrologie sunt pacienţi cu diabet şi complicaţii renale. Am ales chirurgia
întrucât un procent crescut de pacienţi cu diabet au leziuni la nivelul
picioarelor, ce necesită îngrijiri speciale, iar chirurgul trebuie să conştientizeze
faptul că diabetul se poate dezechilibra cu ocazia intervenţiei chirurgicale şi
că pacientul necesită o îngrijire perioperatorie specială. Îngrijirea copilului
cu diabet este, de asemenea, una foarte specială şi cu multe particularităţi,
iar medicii care participă la această sesiune au preocupări prioritare în acest
domeniu. Aşadar, învăţăm unii de la ceilalţi şi aflăm care ar fi momentul optim
când ar trebui să comunicăm.
Noile tehnologii de
monitorizare a glicemiei
– Organizaţi şi o sesiune despre noile
tehnologii folosite pentru monitorizarea glicemiei. Cum stă România în ceea ce
priveşte accesul la noutăţile din acest domeniu?
– Va fi un atelier cu privire la sistemele de
monitorizare continuă a glicemiei. Este o tehnologie de vârf, pe care SRDNBM
încearcă să o impună, fiind extrem de utilă, mai ales în formele de diabet
instabil sau la copil. Sunt multe tipuri de aparate: unul dintre ele prezintă
grafic, în timp real, valorile glucozei în ţesutul interstiţial (echivalente
ale glicemiei). Imaginaţi-vă un elev mic, a cărui învăţătoare poate să aibă o
telecomandă şi să citească glicemia copilului, chiar să ia măsuri în caz de
nevoie. În această sesiune se vor prezenta efectiv mai multe generaţii de
aparate, cu avantaje şi dezavantaje, şi se va insista pe nevoia de extindere a
acestor explorări, acolo unde e nevoie şi este şi posibil din punct de vedere
material. În România nu a intrat în discuţie până acum decontarea unei astfel
de explorări, care este de fapt parte a terapiei, la anumite cazuri.
– Una dintre sesiunile ştiinţifice ale
congresului se referă la neuropatia diabetică. Daţi-ne, vă rog, câteva detalii.
– Este
– cred eu – una dintre cele mai importante sesiuni ştiinţifice ale congresului.
Lector aici va fi şi profesorul Andrew Boulton, care şi-a dedicat peste 30 de
ani din carieră acestui subiect. A devenit tot mai evident, în ultimii ani, că
neuropatia diabetică nu este nici pe departe atât de inofensivă cum s-a crezut.
Ea afectează aproape toţi pacienţii cu peste 20 de ani de diabet şi se prezintă
sub diverse forme, afectând în special sistemul nervos periferic. Se vor
aborda, aşadar, mecanismele patogenetice ale neuropatiei diabetice şi implicaţiile
lor în dezvoltarea medicamentelor (Eva Feldman, SUA), învăţăminte din studiile
clinice de referinţă (Rodica Pop Buşui, SUA), dar vor fi abordate şi complicaţiile
finale ale neuropatiei diabetice, care ar trebui să fie prevenite (Andrew
Boulton, Marea Britanie).
Coşmarul geneticienilor
– Ce rol joacă genetica în diabetologie?
– Unul
foarte important, deşi formele genetice pure de diabet sunt extrem de rare. În
cele mai frecvente forme, se consideră că boala apare prin interacţiuni
complexe ale factorilor genetici de susceptibilitate cu factori de mediu
predispozanţi. Diabetul zaharat de tip 2 este o afecţiune poligenică, cu
numeroase variante genice diabetogene, dar şi protectoare; deşi ereditatea este
mai bine exprimată decât în diabetul de tip 1, baza sa genetică este mai puţin
cunoscută. Argumente incontestabile ale influenţei genetice în diabet sunt:
agregarea familială, studiile pe gemeni monozigoţi, prevalenţa diferită a afecţiunii
în diferitele populaţii. Referitor la diabetul zaharat de tip 1, intervenţia
genetică este sigură dar extrem de complexă, motiv pentru care unii cercetători
vorbesc de „coşmarul geneticienilor“ când discută acest subiect. Diabetul de
tip 1 este o afecţiune complexă, poligenică, cu multiple alele predispozante şi
protectoare, ce interacţionează între ele şi se intercondiţionează reciproc.
Penetranţa genelor diabetogene este puternic influenţată de factorii de mediu.
Se pare că în ultimii ani s-a ajuns la un consens: există un număr mic de gene cu
efect puternic asupra riscului de boală şi un număr mare de gene cu efect minor
sau moderat.
– Cel
mai bun tratament este… prevenţia. Cum stau lucrurile în diabetologie?
– Prevenţia diabetului ar trebui începută
din stadiul intrauterin, când mama trebuie să se alimenteze sănătos şi să nu ia
excesiv în greutate, pentru a avea un copil sănătos. Trebuie promovat exerciţiul
fizic şi alimentaţia sănătoasă, pentru a preveni obezitatea, care stă la
originea unui mare număr din cazurile de diabet zaharat. Prevenţia diabetului
zaharat de tip 1 este însă discutabilă: prevalenţa bolii este scăzută,
persoanele cu risc sunt greu de identificat şi măsurile profilactice sunt
controversate. În diabetul zaharat de tip 2 se impune însă prevenţia, din cauza
prevalenţei tot mai mari, dar şi pentru că peste o treime dintre pacienţi rămân
nediagnosticaţi, iar la diagnosticare aproape jumătate prezintă cel puţin o
complicaţie cronică ireversibilă. În plus, persoanele cu risc se pot identifica
uşor, iar modalităţile de prevenţie sunt eficiente medical şi cu un raport
cost/beneficiu favorabil.