Newsflash
Interviuri

Pregătirea medicilor pediatri, la standarde europene

de Dr. Alexandra GUȚĂ - feb. 14 2020
Pregătirea medicilor pediatri, la standarde europene

doina-plesca1

Patologia respiratorie este extrem de complexă la pacienții pediatrici, oferind o cazuistică foarte diversă. Statistic, afecțiunile respiratorii ocupă locul al doilea pe lista principalelor cauze de mortalitate infantilă din România, la categoria de vârstă 0-5 ani. Despre toate acestea și nu numai, am stat de vorbă cu prof. dr. Doina Anca Pleșca.

Carte de vizită: 

Doina Anca Pleșca este profesor universitar la UMF „Carol Davila”, director al Departamentului Pediatrie. Este, totodată președinta Societății Române de Pediatrie, iar de la sfârșitul anului 2019, președinta UMEMPS (Union of Middle Eastern and Mediteranean Paediatric Society). În această calitate, contribuie la realizarea și poziționarea unei imagini corecte a pediatriei românești pe plan internațional. În trecut a fost manager al Spitalului de Copii „Victor Gomoiu”, în care profesează, și decan al Facultății de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila”.

Cu ce patologie vă confruntați frecvent în practica dvs.?

Secția Clinică de Pediatrie în care lucrez este profilată pe patologia respiratorie, care este responsabilă de cea mai mare rată de morbiditate și mortalitate la această categorie de vârstă. O sumară analiză a principalelor cauze de mortalitate infantilă din România, și nu numai, plasează afecțiunile respiratorii pe locul al doilea la categoria de vârstă 0-5 ani. Patologia aparatului respirator la copil este dominată de afecțiunile acute, dar nu lipsesc nici afecțiunile respiratorii cronice grave. În ultimii ani ne confruntăm, din ce în ce mai mult, cu boli alergice. Tot mai mulți copii prezintă atopie. În prezent, în Europa, unul din trei copii are atopie. Se estimează că în anul 2025, în Uniunea Europeană, jumătate dintre copii vor prezenta acest stigmat. În acest context, astmul bronșic alături de dermatita atopică și alergiile alimentare câștigă tot mai mult teren. Astmul bronșic reprezintă principala boală cronică care debutează în copilărie, în timp ce fibroza chistică este cea mai frecventă boală genetică diagnosticată la copil.

Ce v-a atras la patologia respiratorie?

M-a atras cazuistica foarte diversificată. Te confrunți cu boli care pot amprenta starea de sănătate a copilului pe termen mediu și lung: astm bronșic, fibroză chistică, bronșiectazie. Stabilirea cât mai rapidă a diagnosticului, inițierea terapiei adecvate, monitorizarea copilului sunt pași importanți pentru un control eficient al bolii și îmbunătățirea calității vieții acestor pacienți. Un capitol important îl reprezintă tulburările respiratorii care apar în timpul somnului la copii. În cadrul secției noastre există un cabinet de explorări funcționale respiratorii, care are și un polisomnograf. Intenția este ca acest laborator să se dezvolte în timp astfel încât să putem extinde numărul de explorări. Anomaliile respiratorii de somn care apar în perioada copilăriei pot determina o multitudine de comorbidități cu consecințe grave pentru sănătate, precum afecțiuni cardiace (HTA, tulburări de ritm, infarct), migrenă, cefalee, tulburări de memorie și atenție.

Sezonul infecțiilor respiratorii

Cum explicați afluxul mare de pacienți către camera de gardă?

Din nefericire, majoritatea părinților se adresează direct camerelor de gardă ale spitalelor de pediatrie, mai ales în sezonul rece, când crește incidența patologiei bolilor respiratorii acute. Numărul de cazuri nu ar mai fi atât de mare dacă ar exista o monitorizare atentă a pacienților pediatrici la nivelul asistenței primare. În mod normal, spitalul este ultima redută la care ar trebui să se apeleze, în cazul în care boala se agravează. Prezența mai multor pacienți pe holurile de așteptare la camerele de gardă facilitează un amestec de germeni care se transmit copiilor deja bolnavi.

Este antibioterapia folosită nejustificat?

Statisticile publicate anual de Eurostat arată că la nivel european țara noastră ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește utilizarea de antibiotice, în condițiile în care majoritatea afecțiunilor respiratorii acute care apar la copii nu necesită antibioterapie. Aproximativ 70-90% dintre infecțiile aparatului respirator sunt produse de virusuri, deci nu este nevoie de antibiotic. Vârsta pacientului, comorbiditățile, semnele şi simptomele clinice prezente pot să orienteze medicul către suspiciunea unei infecții bacteriene vs. virale.

Comunicarea, esențială în relația medic-pacient

Spitalul s-a mutat într-o clădire nouă. Ce s-a schimbat odată cu această mutare?

Spitalul are în prezent un ambulatoriu generos care acoperă majoritatea specialităților pediatrice. Există și secții cu profil chirurgical, precum: chirurgie pediatrică, unde se practică și intervenții laparoscopice, ortopedie pediatrică, ORL, oftalmologie pediatrică. Pacientul pediatric poate fi investigat complex, de la probe funcționale respiratorii, la investigații complexe neurologice. Există, de asemenea, secție de terapie intensivă. Adresabilitatea a crescut spectaculos, dar nu doar ca urmare a ofertei de servicii medicale de calitate, ci și a faptului că părinții doresc ca micuții lor să fie spitalizați în condiții cât mai decente.

Sunt pediatru și întotdeauna voi pleda pentru importanța pe care o are copilul în societate.

Este grea colaborarea cu pacienții pediatrici și cu aparținătorii lor?

Copilul bolnav este un pacient extrem de dificil. Este important să fie susținut și respectat. Cu cât există mai multă comunicare și transparență, cu atât încrederea aparținătorilor va crește și ea. Orice medic ar trebui să fie un bun comunicator. Datoria lui este să explice cât mai amănunțit și pe înțelesul tuturor de ce afecțiune suferă copilul, care sunt motivele pentru care acesta necesită internarea în spital, de ce sunt necesare investigații paraclinice, care va fi atitudinea terapeutică.

Până la urmă, pediatrul este un membru al familiei pentru că el îngrijește un individ de când vine pe lume până când acesta devine adult.

Există diferențe între sistemul public și cel privat în ceea ce privește îngrijirea pacienților?

Nu ar trebui să existe. Atunci când îngrijești un pacient nu contează în ce sistem îți desfășori activitatea. Comportamentul medicului trebuie să fie același. El trebuie să presteze un act medical corect, să adopte o atitudine terapeutică bazată pe dovezi științifice și să implementeze ghidurile și protocoalele terapeutice specifice pentru fiecare patologie. Medicul trebuie să dea dovadă de respect și empatie față de pacient, indiferent de statutul social din care acesta provine. Consider că și în Romania trebuie să existe un sistem de sănătate public puternic dezvoltat și susținut dar și un sistem privat complementar. Din nefericire, lipsa de finanțare, lipsa de personal medical calificat, dotările insuficiente regăsite în unele unități sanitare publice creează nemulțumiri în rândul populației, care de cele mai multe ori se răsfrâng asupra corpului medical și îndeosebi asupra medicilor. Nu trebuie să uităm că medicii sunt instrumente importante cu ajutorul cărora se construiește și se menține starea de sănătate.

Uniformizarea curriculei în rezidențiat

Cum ați descrie nivelul actual de pregătire al medicilor?

Apreciez că timpul alocat pregătirii studenților în domeniul pediatriei este foarte scurt. Este necesar ca viitorii medici să studieze cât mai atent noțiunile referitoare la creșterea și dezvoltarea normală a copilului, dar și patologia complexă pe care o regăsim la această categorie populațională. Pregătirea medicilor trebuie să se facă în concordanță cu standardele europene. Împreună cu membrii Academiei Europene de Pediatrie încercăm de mai multa vreme să uniformizăm curriculumul de pregătire în rezidențiatul de pediatrie, precum și evaluarea absolvenților printr-un examen european de specialitate. În același timp, pledez pentru realizarea unor schimburi de experiență în străinătate a rezidenților, pentru ca aceștia să poată înțelege mai bine cum se practică medicina în alte țări. Din 2015, împreună cu mai mulți colegi pediatri din țară, membri ai boardului Societății Române de Pediatrie, am elaborat mai multe curricule de pregătire în subspecialități pediatrice, precum medicină respiratorie, gastroenterologie, cardiologie, hemato-oncologie, nefrologie, pe care le-am înaintat la Ministerul Sănătății. A fost o mare realizare, un prim pas în ceea ce a urmat, și anume apariția acestor noi specialități pediatrice în România.

În această lună va avea loc Conferința Pediatru.ro al cărei curator este Societatea Română de Pediatrie. Ce așteptări aveți de la aceste conferințe?

Societatea Română de Pediatrie își dorește să le ofere atât pediatrilor, cât și medicilor de familie o actualizare a cunoștințelor medicale pediatrice. În acest sens, vor avea loc mai multe conferințe zonale care vor acoperi, practic, întreaga țară. Prima conferință va fi la Brașov, iar tematica va fi orientată în principal pe patologia respiratorie, fiind dominantă în acest sezon. Școala românească de pediatrie trebuie poziționată acolo unde îi este locul în Europa, acesta fiind un deziderat pentru mine. În acest sens, Societatea Română de Pediatrie a dezvoltat un parteneriat cu Societatea Italiană de Pediatrie prin crearea Societății Italo-Române de Pediatrie. Începând cu anul 2019, Societatea Italo-Română de Pediatrie a editat o revistă de pediatrie și neonatologie (“The Journal of Pediatric and Neonatal Individualized Medicine”) care are șanse mari să intre, în scurt timp, în PubMed și mai apoi în cotația ISI.

Medicii sunt instrumente importante, cu ajutorul cărora se construiește și se menține starea de sănătate.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe