O prezenţă deja obișnuită la manifestările știinţifice în domeniul podiatriei din România, prof. dr. Cynthia Formosa ne-a vorbit despre meseria de podiatru și despre importanţa implementării acesteia în ţara noastră.
Prof. dr. Cynthia Formosa a devenit podiatru în februarie 1989. A absolvit masteratul în podiatrie în 2003, la Universitatea din Brighton, Marea Britanie, și apoi doctoratul la aceeași universitate. În prezent lucrează la Universitatea din Malta, conducând Departamentul de Podiatrie din cadrul Facultăţii de Știinţe Medicale. Este membru al mai multor comisii în cadrul aceleiași universităţi. Fost președinte al Asociaţiei de Podiatrie din Malta, prof. dr. Cynthia Formosa este membru al Federaţiei Internaţionale a Podiatrilor și fondatoare a Grupului de cercetare în domeniul piciorului diabetic în cadrul ENPODHE (The European Network of Podiatry in Higher Education) și al Universităţii din Malta.

Vedeţi vreo schimbare faţă de prima venire în România?
Este întotdeauna o plăcere pentru mine să fiu în România și să fiu invitată din nou la evenimentele care au loc aici. Vin și revăd oameni care mi-au devenit deja prieteni buni, însă cel mai important lucru este că am plăcerea de a ajuta România în încercarea de a introduce o profesie pe care noi o considerăm foarte importantă, și anume aceea de podiatru, care în prezent lipsește în această ţară. Cred că vin în România deja de trei ani și am vorbit cu mai multe persoane, atât medici, cât și oficiali, politicieni, oameni cu influenţă la nivel guvernamental, dar și la nivel universitar. Am remarcat, într-adevăr, că în acest interval de trei ani mentalitatea s-a schimbat. Prima dată când am venit aici, podiatria era ceva cu totul nou pentru medicii din România și nimeni nu știa ce presupune aceasta. Însă acum simt că oamenii încep să conștientizeze importanţa acestei profesii și încet-încet încearcă să o implementeze.
Cum decurg lucrurile în cabinetul unui podiatru din Malta?
Depinde dacă lucrezi la stat sau la privat. Dacă lucrezi în mediul privat, nu vei avea o echipă și vei lucra aproape singur, dar dacă eu știu că am un pacient care are nevoie de un diabetolog, îl voi trimite către acesta. Am totuși pregătită o echipă formată din oameni în care am încredere și trimit pacienţii la aceștia. Pe de altă parte, în cadrul unui spital sau al unei clinici de stat există o echipă multidisciplinară și aici totul devine destul de ușor. Fie că ai nevoie de chirurgul vascular, de diabetolog sau de medicul generalist, trebuie doar să dai un telefon și să ceri un consult.

SCREENINGUL PICIORULUI DIABETIC

Care este cea mai complexă patologie pe care trebuie să o trateze un podiatru?
Din punctul acesta de vedere, piciorul diabetic și ulceraţiile acestuia sunt pe primul loc în topul patologiilor, pentru că există frica de amputaţie. Screeningul se poate realiza prin măsurarea indicelui gleznă-braţ, dar la pacienţii cu diabet zaharat există posibilitatea ca arterele să fie calcificate și cred că ar trebui să deviem un pic de la această tehnică. Chiar cele mai recente ghiduri din domeniu se îndepărtează de acest instrument. Eu consider că, iniţial, o tehnică simplă și la îndemână este examenul Doppler – în acest fel se poate analiza orice arteră. Dacă aceasta nu arată o curbă monofazică sau continuă monofazică, trebuie să analizăm indexul de presiune de la nivelul degetelor membrelor inferioare („the resting systolic toe pressure”), pentru următorul motiv: știm că arterele de la nivelul degetelor sunt mai puţin calcificate comparativ cu cele de la nivelul piciorului și de aceea alegem această metodă de evaluare. Din păcate, indexul gleznă-braţ, care era considerat „gold standard”, poate avea rezultate fals-pozitive și poate dăuna pacienţilor noștri.
Dar angiografia? Rămâne ea „gold standard”?
Angiografia este „gold standard” pentru diagnosticul bolii arteriale periferice, însă, din păcate, aceasta este invazivă. Nu poţi să le recomanzi tuturor pacienţilor această investigaţie. De exemplu, dacă am un pacient care de-abia a fost diagnosticat cu DZ și vreau să știu starea arterelor sale, bineînţeles că nu îl voi trimite la angiografie, pentru că este costisitoare, invazivă și poate fi periculoasă. Avem unelte mai simple cu ajutorul cărora putem evalua pacienţii iniţial. Dacă constatăm că circulaţia periferică este compromisă, atunci da, putem alege ultrasonografia Duplex scanning sau angiografia, dar și alte teste mult mai complexe pe care le poate efectua chirurgul vascular, bineînţeles.

MEDICINĂ BAZATĂ PE DOVEZI

Care sunt cele mai recente articole știinţifice din domeniul podiatriei?
Eu le-aș menţiona pe cele pe care le-am realizat împreună cu echipa mea. Cred că în momentul în care citești articole știinţifice, trebuie să fii foarte atent la calitatea acestora, să te uiţi la metodologia de lucru, cum a fost realizat studiul. Apoi, un medic poate judeca dacă este vorba despre un articol de calitate sau nu. Cel mai recent articol al meu publicat a fost cel referitor la teoria angiozomului, cu elemente de termografie. Noi lucrăm foarte mult în acest domeniu – credem că temperatura este foarte importantă în cazul piciorului diabetic, alături de angiozomi.
Ce este un angiozom?
Conceptul de angiozom a fost introdus de ceva timp. Iniţial, Taylor (n.r.: britanicul G.I. Taylor) a vorbit despre acesta, însă astăzi chirurgii vasculari încearcă să se bazeze mai mult pe acest concept, pentru că o anumită arteră irigă un anumit segment anatomic al piciorului. De exemplu, dacă pacientul are un ulcer la nivelul halucelui, știm că artera dorsalis pedis este responsabilă cu vascularizaţia acestuia. Iar în acest caz, cel mai probabil este vorba despre o afectare la nivelul arterei tibiale anterioare, artera dorsalis pedis fiind o ramură a acesteia.
Universitatea din Malta oferă o serie de programe de studiu în podiatrie. Care sunt acestea?
În cadrul Universităţii din Malta oferim trei programe: licenţă în podiatrie cu durată de patru ani; masterat de două tipuri – dintre care unul în cercetare, în care studentul va realiza un studiu; doctorat la zi sau fără frecvenţă, care este cel mai înalt nivel. Toţi cetăţenii din cadrul Uniunii Europene se pot înscrie la unul dintre aceste programe fără a plăti nicio taxă, pentru că educaţia în Malta este gratuită. Însă cei din afara Uniunii Europene trebuie să plătească anumite taxe.