Dr. ing. Daniel Petcu

• Doctor în Medicină al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române (2015).
• Absolvent al Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” București, cu specializarea tehnician Ortoprotezist (2008).
• Absolvent al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iași, Facultatea de Textile-Pielărie (1994).
• Din 2018 conduce firma Pedorthic Art, cu activitate în domeniul evaluării biomecanice și ortezării piciorului, având ca principal beneficiar Clinica de Podiatrie din București.

Ce fel de patologii beneficiază de orteze? Ce sunt ortezele personalizate?

Ortezele pentru picior (cunoscute la noi sub denumirea de „susţinătoare plantare” sau „talonete”) au un efect benefic în orice patologie de natură mecanică, în special a membrelor inferioare. Ortezele sunt dispozitive externe utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale și funcţionale ale sistemului nero-musculo-scheletal. Podiatria oferă o definiţie practică a ortezelor pentru picior, dar spaţiul nu ne permite să o redăm aici. Termenul „personalizat”, foarte utilizat la noi, nu este definit în niciun document oficial european privind ortezele – eu, cel puţin, nu l-am găsit –, de aceea cred că este un termen care induce în eroare! În regulamentul UE privind dispozitivele medicale și în documentul „Întrebări și răspunsuri privind dispozitivele medicale fabricate la comandă”, emis de  Medical Device Coordination Group, sunt definite următoarele tipuri de dispozitive medicale de interes pentru înţelegerea ortezelor pentru picior, și anume: dispozitivul fabricat la comandă („custom-made”), dispozitivele medicale adaptabile („adaptable medical devices”) și dispozitivele prefabricate („patient-matched medical devices”). Rămâne de clarificat de către instituţiile abilitate în ce categorie se încadrează diferitele tipuri de orteze de picior/susţinătoare plantare.

Ce informaţii sunt necesare pentru realizarea unei orteze?

Eu utilizez modelele de funcţionare ale piciorului dezvoltate în podiatrie, și în principal modelul tensiunilor în ţesuturi („tissue stress theory”). În esenţă, este vorba despre a identifica ţesutul care este afectat sub acţiunea forţelor interne și externe și de a încerca, cu ortezele de picior, diminuarea acelor tensiuni, cu scopul de a reduce durerea și de a îmbunătăţi funcţionarea aparatului locomotor. Acest lucru se face pe baza cunoștinţelor de biomecanică a piciorului, cu ajutorul unor teste clinice și al evaluării mersului pe platforma de presiune.

Reduc riscul de (re)ulceraţie în piciorul diabetic

Puteţi da exemple de cum diferă aceste orteze în funcţie de patologie?

Podiatria definește două tipuri de orteze. Ortezele acomodative, realizate din materiale cu duritate mai mică și utilizate pentru redistribuirea presiunilor, cum întâlnim în cazul piciorului diabetic, la care, prin reducerea presiunilor pe suprafaţa plantară, se reduce riscul de (re)ulceraţie. Ortezele funcţionale, realizate din materiale mai dure, influenţează dezechilibrul dintre momentele supinatoare și pronatoare exercitate în raport cu axele de rotaţie ale articulaţiilor piciorului și sunt utilizate, spre exemplu, în cazul piciorului plat al copiilor sau adulţilor.

Care sunt ortezele (sau cazurile) care vă pun/v-au pus cele mai mari provocări și de ce?

Ortezele pentru piciorul Charcot-Marie-Tooth și cele pentru piciorul Charcot, deoarece sunt cele mai complexe patologii – aș spune că sunt două extreme. Încă mai am de lucru până ce voi fi pe deplin mulţumit!

Cum se desfășoară, practic, procesul de recomandare a unei orteze? Cum colaboraţi cu ceilalţi membri ai echipei medicale și cu pacientul?

Se realizează o evaluare biomecanică, formată dintr-o parte clinică (testele de mobilitate) și o parte de testare cu ajutorul platformei de presiuni. Pe baza diagnosticului dat de medic și a acestei evaluări, stabilesc caracteristicile tehnice de care am nevoie și adaptez ortezele de picior profesionale. Un exemplu de colaborare de referinţă este cel cu dr. Rodica Perciun, unde, pe baza analizei ultrasonografice pe care dumneaei o realizează, decidem când trebuie schimbat un dispozitiv medical în cazul piciorului Charcot.

Se testează prin probe de purtare

Cum se acomodează pacientul?

Orteza profesională adaptată se testează prin probe de purtare. Niciodată nu dau o orteză fără ca pacientul să o testeze. Trimiterea prin poștă a susţinătoarelor plantare fără testarea lor de către pacient în prezenţa ortezistului este o dovadă a lipsei de profesionalism. După testarea și acceptarea ortezelor, pacientul este instruit cu privire la modul de utilizare, începând întotdeauna cu o utilizare zilnică graduală. Orice problemă generată de orteză se rezolvă numai printr-o întâlnire cu specialistul care a furnizat-o. Reevaluarea se face oricând este necesar, în funcţie de patologie. Trebuie menţionat faptul că ortezele profesionale adaptabile oferă o soluţie pentru un procent însemnat din patologiile întâlnite (probabil peste 75%), în timp ce pentru restul situaţiilor se impune o soluţie fabricată la comandă.

Care este durata de viaţă a unei orteze?

Din experienţă, pot spune că ortezele funcţionale pe care le folosesc durează cel puţin un an. Ortezele acomodative pentru piciorul diabetic trebuie schimbate atunci când proprietăţile de reducere a presiunilor sunt pierdute – acest lucru se poate întâmpla și după 3-4 luni, în funcţie de activitatea pacientului. 

Ce aţi dori să fie mai bine cunoscut de către medici și pacienţi din perspectiva domeniului dv.?

Mi-aș dori ca sistemul de educaţie medicală să includă cursuri despre biomecanica și ortezarea piciorului prin pregătirea specialiștilor din două profesii paramedicale: podiatrie și „pedorthics” (pedorthist-ul este specialistul în încălţăminte medicală). Fără podiatru și pedorthist echipa multidisciplinară este incompletă, și tratamentul conservator al piciorului diabetic nu își atinge obiectivul de reducere a riscului de (re)ulceraţie și amputaţie.