Între 19 şi 21 octombrie a.c., se va desfăşura, sub înaltul patronaj al Academiei Române, la Timişoara, Congresul Naţional de Ortopedie-Traumatologie cu participare internaţională, organizat de Societatea Română de Ortopedie şi Traumatologie (SOROT). Preşedintele Congresului, dl prof. dr. Dan V. Poenaru, a conturat reperele apropiatului eveniment, răspunzând la întrebările dlui Iftimie Nesfântu.

 "> O amplă manifestare a ortopediei româneşti - Viața Medicală
Interviuri

O amplă manifestare a ortopediei româneşti

de Iftimie NESFÂNTU - oct. 12 2011
O amplă manifestare a ortopediei româneşti

Între 19 şi 21 octombrie a.c., se va desfăşura, sub înaltul patronaj al Academiei Române, la Timişoara, Congresul Naţional de Ortopedie-Traumatologie cu participare internaţională, organizat de Societatea Română de Ortopedie şi Traumatologie (SOROT). Preşedintele Congresului, dl prof. dr. Dan V. Poenaru, a conturat reperele apropiatului eveniment, răspunzând la întrebările dlui Iftimie Nesfântu.

 

Între 19 şi 21 octombrie 2011, se va desfăşura la Timişoara Congresul Naţional de Ortopedie-Traumatologie cu participare internaţională, organizat de Societatea Română de Ortopedie şi Traumatologie (SOROT). Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, dl prof. dr. Dan V. Poenaru, preşedintele Congresului, ne oferă detalii despre apropiatul eveniment, conturând totodată şi o viziune modernă asupra ortopediei şi traumatologiei.

   Domnule profesor, spuneţi-mi, de ce se acordă atât de mare importanţă manifestărilor ştiinţifice? Se fac eforturi mari, poate de neînţeles dacă sunt privite din afară. Care este substratul?
   – Aceste congrese joacă un rol important în schimbul de experienţă care se relevă în secţii de ortopedie din ţară şi străinătate şi reprezintă un excelent prilej de instruire a tinerilor ortopezi. Nu suntem izolaţi de celelalte colective şi instituţii, alcătuim un singur organism. Iar astfel de evenimente ne sincronizează, devenim conştienţi de anumite tendinţe, ne asumăm ori impunem un anumit ritm. Nu putem merge mai departe decât împreună, iar acest „împreună“ se concretizează în asemenea momente. Vedem, fiecare dintre noi, unde am ajuns şi ce urmează să facem. Activităţile noastre capătă un rost. Imaginaţi-vă ce ar fi sportul dacă n-ar fi competiţiile naţionale şi internaţionale, olimpiadele…
   Şi referindu-vă la acest congres, al cărui preşedinte sunteţi?
   – Congresul Naţional de Ortopedie-Traumatologie reprezintă cea mai amplă manifestare ştiinţifică a ortopediei româneşti. Este primul congres de acest fel care are loc la Timişoara. Şi, poate nu întâmplător, după al Doilea Război Mondial, prima Conferinţă Naţională de Ortopedie a avut loc la Timişoara, sub preşedinţia dlui prof. dr. doc. Dan Berceanu. Revenind la tema discuţiei, a fost apreciat în mod deosebit că acest congres se desfăşoară sub înaltul patronaj al Academiei Române şi profit de acest prilej pentru a adresa mulţumiri dlui acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, pentru modul admirabil în care a răspuns la solicitarea noastră.
   Teme, ateliere, cursuri…?
   – Se vor derula, vorbesc despre teme majore, Forumul EFORT (European Federation of National Associations of Orthopaedics and Traumatology), o sesiune legată de fracturile de bazin şi acetabul, ce se va desfăşura sub conducerea preşedintelui EFORT, dl prof. dr. Miklos Szendroi. Vor participa cu conferinţe şi prezentări de cazuri o serie de profesori instructori EFORT şi alte personalităţi din Israel, Elveţia, Anglia, Germania, Ungaria. Am inclus şi o sesiune referitoare la tratamentul actual al gonartrozei, unde, alături de colegii din România, participă profesori din Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Polonia. O altă secţiune se referă la traumatismele coloanei cervicale şi ea va fi prezidată de dl prof. dr. Robert Beres, de la Budapesta. Va fi o sesiune interdisciplinară importantă – cu traumatismele coloanei cervicale ne întâlnim frecvent în practică. O secţiune distinctă a congresului se adresează chirurgilor ortopezi care practică artroscopia. Va fi şi o sesiune video cu genericul „Cum fac eu?“, prezentând tehnici originale în artroscopie. Am organizat şi o masă rotundă, cu ajutorul EJOST (European Journal of Orthopaedic Surgery & Traumatology), intitulată „Publicaţiile ştiinţifice în ortopedie şi traumatologie“, cu participarea unor lectori români şi străini, adresându-se în principal tinerilor ortopezi doritori să publice articole în reviste din străinătate.
   Numărul estimat al participanţilor?
   – După datele pe care le deţinem în prezent, estimăm în jur de 550 de participanţi din ţară şi străinătate.
   Cum se face că regăsim între invitaţi nume de referinţă ale ortopediei şi traumatologiei?
   – Sunt contacte anterioare, vizite reciproce, schimburi de experienţă cu clinici din Germania, Austria, Ungaria şi Serbia; au facilitat prezenţe speciale din aceste ţări cu un număr remarcabil de lucrări. Vor fi prezenţi la congres toţi şefii de secţii şi de clinici din România. E grăitor, cred.
   Putem vorbi deja despre o tradiţie? Şi pentru atari evenimente, ce înseamnă, de fapt, „a avea tradiţie“?
   – Timişoara dispune de tradiţie şi de logistica necesară organizării unor congrese internaţionale, dispune de mai multe centre de conferinţă şi de un aeroport cu multiple posibilităţi de a zbura în Europa. Par amănunte, dar au importanţa lor.
   Aţi anunţat deja participarea unor personalităţi medicale din Rusia: prof. dr. Alexandr Laka, dr. V. Gubin, dr. G. Korobushkin şi chiar o delegaţie de la Centrul de Ortopedie şi Traumatologie Reconstructivă „G. A. Ilizarov“. De multe ori, în manifestări medicale care doar se vor importante, profesioniştii din fosta URSS au lipsit ori nici măcar nu au fost invitaţi…
   – Nu este pentru prima dată când participă personal medical din Rusia. La congresul din anul 2009, de la Bucureşti, a participat cunoscutul specialist în chirurgia spinală prof. dr. Alexandr Laka, care a prezentat mai multe lucrări legate de o tehnică originală în tratamentul scoliozei şi chiar a publicat articole în reviste româneşti. De asemenea, unul dintre colaboratorii mei, dr. Iulian Popa, a absolvit un curs postuniversitar la Moscova, precum şi la Centrul „G. A. Ilizarov“. Aceste lucruri au făcut să avem o colaborare bună.
   O întrebare doar aparent banală: ce presupune o manifestare de o asemenea amploare?
   – Este greu de organizat, mai ales în condiţii de criză. Am dorit ca acest congres să constituie un punct de plecare în viaţa SOROT, prin numărul mare de participanţi, dar mai ales prin prezenţa unor specialişti din 22 de ţări. Vor participa pentru prima dată ortopezi şi traumatologi din Finlanda, Olanda, Polonia, India, Malaezia, Qatar. În luna ianuarie a acestui an am lansat invitaţii unui număr foarte mare de societăţi naţionale din toată Europa, America, Africa şi Asia. O parte dintre invitaţi au fost selecţionaţi de EFORT, iar altora, cu care aveam colaborări şi legături de prietenie vechi, le-am făcut invitaţii nominale.
   Cum au fost selectate lucrările? Au fost şi lucrări respinse?
   – Lucrările prezentate la congres au fost selectate de o comisie internaţională, existând şi un număr mic de lucrări respinse.
   Au fost invitaţi şi specialişti din domenii conexe – mă gândesc la cercetători de altă specialitate, implicaţi/interesaţi de o perfecţionare a echipamentelor şi materialelor folosite în ortopedie-traumatologie?
   – La congres vor fi prezentate şi lucrări realizate de politehnişti, chimişti şi, de asemenea, vor participa şi specialişti în fiziokinetoterapie.
   Se regăsesc tendinţele şi direcţiile actuale din ortopedie şi traumatologie în structura tematică a congresului?
   – Toate temele prezentate la congres sunt de maximă actualitate, tematica aleasă fiind apreciată favorabil şi de conducerea EFORT. Pe lângă congres are loc şi o expoziţie de aparatură medicală şi produse farmaceutice, unde vor fi prezente peste 20 de firme din Europa şi SUA.
   Poate că unii dintre participanţi vor fi interesaţi de teme prezente în sesiuni paralele ale Congresului? Cum aţi rezolvat – dacă a fost cazul – astfel de paralelisme?
   – Lucrările congresului se vor desfăşura în patru săli şi au fost programate în aşa fel încât temele principale să fie audiate de toţi cei interesaţi.
   Se vor acorda diplome, distincţii, premii unor participanţi?
   – Vom acorda diploma de membru de onoare al SOROT participanţilor străini, ce nu deţin această diplomă, iar pentru şapte profesori, maeştri ai ortopediei româneşti, actualmente pensionari, vom acorda o diplomă şi un trofeu de excelenţă pentru întreaga lor activitate, ca modest semn al dragostei şi preţuirii noastre.
   Presupun că îi putem prezenta şi cititorilor săptămânalului „Viaţa medicală“
   – Sigur, cu mare bucurie. Este vorba despre profesorii Dinu Antonescu, Andrei Firică, Nicolae Gorun, Vasile Lupescu, Gheorghe Panait, Alexandru Pop, Dumitru Stănculescu.
   Puteţi da câteva exemple de colaborare cu societăţi şi instituţii de ortopedie şi traumatologie din străinătate, dintre cele care vor fi reprezentate şi la Congres?
   – Clinica II Ortopedie-traumatologie Timişoara are o colaborare excelentă cu Clinica de Ortopedie din Szeged, cu clinici din Budapesta, din Belgrad, precum şi cu o serie de clinici din Austria şi Germania.
   Ce anume face pasionantă specialitatea dv.?
   – Ortopedia modernă este marcată de perfecţionarea instrumentarului chirurgical, în special în artroscopie, de apariţia roboţilor medicali şi a navigaţiei, precum şi a telemedicinii. Eu am mai spus şi cu alte ocazii că ortopedia este cea mai frumoasă specialitate chirurgicală; este în foarte mare parte reconstructivă şi presupune, pe lângă alte abilităţi, imaginaţie, dăruire şi perseverenţă.
   Aţi acordat mereu importanţă dimensiunii culturale, căutând şi găsind modalităţi de a conecta partea ştiinţifică, medicală, de un anumit substrat cultural şi emoţional…
   – Nu vom face excepţie nici acum. Finalul celei de-a doua zile de congres este dedicat acţiunii intitulate „Timişoara Culturală“, ce va cuprinde un spectacol de gală la Opera de Stat, cu „Nabucco“ de Verdi, un concert de orgă la Domul Catolic din Piaţa Unirii, vizitarea colecţiei Corneliu Baba, la Muzeul de Artă al Banatului, precum şi vizitarea colecţiei de artă religioasă de la Catedrala Mitropolitană din Timişoara. Sperăm ca prin aceste acţiuni să contribuim şi noi la o mai bună cunoaştere a Timişoarei, oraş ce candidează pentru titlul de Capitală Europeană Culturală în anul 2020.
   Un mesaj adresat participanţilor?
   – Doresc oaspeţilor noştri să beneficieze de tematica extrem de consistentă a conferinţelor, lucrărilor şi prezentărilor de caz, să aibă ocazia să cunoască şi să discute cu renumiţi profesori ortopezi de pe patru continente. Sperăm, de asemenea, ca Timişoara, oraşul florilor şi al începutului Revoluţiei române, un puternic centru medical, să ofere posibilităţi de petrecere plăcută a timpului liber, iar în final să ne bucurăm cu toţii de programul şi meniul de la „Balul Preşedintelui“.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe