Dr. Ioana Micluția este șef secţie Psihiatrie II în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Cluj-Napoca; psihoterapeut formator – psihodramă clasică; sexolog; profesor Psihiatrie, la UMF Cluj-Napoca.

Cum a influenţat COVID-19 patologia neuropsihică?

La cei care au fost pacienţi fără patologie psihiatrică, dar infectaţi cu COVID-19, am observat un sindrom post-COVID. Tineri înainte sănătoși au ajuns în serviciile noastre cu astenie, cu tulburări cognitive, cu tulburări anxioase, insomnie.

Practic, descrierea unei noi patologii la persoanele indemne. Și la pacienţii psihiatrici care au avut infecţia COVID-19 am constatat la internările ulterioare deficite cognitive. Numărul cazurilor s-a mărit ca prognostic al bolii. Ai o depresie, dar dacă te-ai infectat cu SARS-CoV-2, depresia respectivă se complică și poate duce la o deteriorare cognitivă, poate duce până la o posibilă demenţiere, mai precoce faţă de vârsta senectuţii.

Ce alte efecte aţi observat?

S-au dezvoltat patologii noi. Cei care au prelucrat informaţiile alarmiste au dezvoltat stări delirante de persecuţii, o axare pe problematica COVID, pentru că erau obsesiv-compulsivi, cu exagerarea măsurilor de igienă și de izolare, plus dezvoltarea unor fenomene de anxietate anticipativă.

Ceea ce ne îngrijorează este limitarea dorinţei de a-și relua viaţa obișnuită, lucru observat chiar și la populaţia generală. Oamenii au ajuns să refuze să meargă la concerte, la teatru, la film, refuză să mai iasă la restaurante, o recluziune autoimpusă, dusă la extrem.

Amputarea vieţii culturale și-a pus serios amprenta asupra celor obișnuiţi să iasă la evenimentele culturale. Și vorbesc despre persoane cândva active social, consumatoare de artă și cultură.

Revenirea la normal, o provocare

Recluziunea este un mare neajuns...

Recluziunea degradează fiinţa umană, pentru că omul renunţă astfel și la standardele anterioare, de la a se îngriji la abandonul total, preferând să rămână într-un cocon protectiv, ceea ce îl îndepărtează de prieteni, de familie.

Mă întristează și mă îngrijorează când văd oamenii, sâmbetele sau duminicile, cum își umplu coșurile cu produse alimentare, pentru a nu mai avea contacte cu semenii în următoarea perioadă, care se poate întinde chiar la două-trei săptămâni.

Revenirea la viaţa normală va fi foarte, foarte dificilă. Mulţi oameni și-au impus niște bariere personale, pe care le vor dărâma foarte greu ulterior.

Care sunt provocările anului 2022?

Avem Omicron, avem și alte variante, mai mult sau mai puţin periculoase. Vorbim acum de valul cinci, dar cred că vom putea vorbi și de valul șase spre toamna acestui an. Ceea ce ne îngrijorează este că nu există strategii coerente pentru ca oamenii să adopte măsuri protective și preventive.

Controalele sistematice pentru toate patologiile, reticenţele de a merge într-un serviciu medical vor face ca bolile pe care le au să rămână silenţioase și să se agraveze.

Influencerii, mai convingători decât autorităţile

Să ne oprim asupra rolului antivacciniștilor, al influencerilor, chiar și al unor medici asupra vaccinării.

Rolul presei, al politicienilor, al influencerilor, medicilor antivacciniști, al scepticilor – toate vocile se aud și se fac simţite. Le vedem și le auzim zilnic.

Fac rău și pacienţilor, și nouă. Vedeţi dv., marea masă medicală caută să respecte măsurile de prevenţie, să le explice pacienţilor necesitatea respectării măsurilor de protecţie, însă trebuie să recunosc că influencerii au o mare capacitate de persuasiune.

Mult mai mare decât cea a discursurilor oficiale. Sigur, discursul oficial nu a găsit comunicatorul potrivit, care să arate riscurile bolii, riscurile nevaccinării.

Care este profilul acestor influenceri?

La un recent simpozion din cadrul Zilelor UMF Cluj-Napoca am făcut descrierea tipului psihologic al acestora, care, nefiind din lumea medicală, sunt hilari de cele mai multe ori în cele puse în discuţie, în argumentările lor. Ce surprinde însă... Cu toate că limbajul lor este suburban de multe ori – un limbaj care jignește –, lumea îi idolatrizează! Acesta este un grup.

Dar mai periculos este grupul câtorva medici, care se vede clar că nu au o documentare pertinentă în domeniu. Ei pozează în victime, neagă infecţia cu SARS-CoV-2. Prin atitudinea lor, ei contribuie la ruinarea strategiilor deja existente de prevenire și protecţie, chiar dacă vorbim de strategii timide. Grupul acestor medici este mult, mult mai periculos decât cel al influencerilor.

Protecţia divină nu e suficientă

Nici Biserica Ortodoxă nu are o poziţie fermă, din păcate...

Biserica Ortodoxă în special are o poziţie ambivalentă, mesajele nu sunt clare, nu sunt explicite, spre deosebire de mesajul Sanctităţii Sale, Papa Francisc, care a îndemnat oamenii la prevenţie. Până și Muftiul Dobrogei a pledat pentru atitudini pro-prevenţie.

La o recentă întâlnire a reprezentanţilor cultelor cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, s-a afirmat o poziţie vehementă, fără nicio argumentare știinţifică, a unor culte neoprotestante, care se opun măsurilor de protecţie și prevenire.

Dumnezeu i-a protejat pe oameni până la un punct. Oamenii au fost nevoiţi să apeleze la noi de multe ori ajunși în stări grave, de aici și multele vieţi pierdute.

Sunteţi pentru implementarea procedurilor noninvazive. Despre ce este vorba?

Avem varianta spitalizării de zi, în care li se fac evaluările de specialitate. Tratamentele sunt pertinente și de ultimă generaţie. Am dori să îmbunătăţim serviciile Clinicii Psihiatrice cu niște proceduri noninvazive, care ar rezolva o serie de depresii și schizofrenii rezistente la tratament, cum ar fi simularea magnetică transcraniană repetitivă; luminoterapia care se indică în cazul depresiilor hibernale – lucruri care nu sunt costisitoare, dar care aduc beneficii substanţiale pacienţilor.

Care este efectul consumului de alcool și de substanţe psihoactive asupra pacienţilor neuropsihici?

Avem tot mai multe cazuri care invadează clinica. Consumul în sine atrage și comportamente la risc, aglomerări în cluburi, baruri, în apartamentele sau în casele lor, de aici și riscul crescut de infectare.

Dacă în urmă cu 15 ani ni s-au alocat 15 paturi pentru patologia consumului și dependenţei de substanţele psihoactive, acum acestea sunt insuficiente pentru cei care ajung în serviciul nostru de specialitate.

Este nevoie de o suplimentare a numărului de paturi, dar și de crearea unor structuri similare în judeţele limitrofe. Mă gândesc la Sibiu, Baia Mare, care au devenit un Eldorado al consumului de substanţe psihoactive, mă gândesc la Bistriţa, Alba… Ministerul Sănătăţii ar trebui să dezvolte structuri noi de specialitate în aceste zone.

Citiți și: În alte ţări, medicul „era văzut ca un profesionist desăvârșit”