La 1 iulie, Lituania a preluat preşedinţia
semestrială a Consiliului Uniunii Europene, fiind prima dintre ţările baltice
care preia această poziţie de la aderarea din 2004. Despre priorităţile
europene din domeniul sanitar am discutat cu ministrul lituanian al sănătăţii, Vytenis Povilas Andriukaitis.
– Preşedinţia lituaniană moşteneşte dosare
importante în domeniul sănătăţii; ce planuri aveţi în ce le priveşte şi ce rol
veţi juca în traseul pe care îl au de parcurs? Care este viziunea pe care o
aduce Lituania în domeniul sănătăţii?
–
Europa credibilă, Europa creşterii, Europa deschisă – acestea sunt obiectivele
preşedinţiei lituaniene. Înţelegem responsabilitatea pe care o presupune
conducerea Consiliului Uniunii Europene. Este în interesul UE şi al statelor
membre ca procesele administrative şi politice să fie transparente, continue şi
eficiente. Toate acestea sunt valabile şi pentru problemele din domeniul sănătăţii.
Lituania continuă munca începută de preşedinţia irlandeză. Scopul nostru este să
realizăm cât mai mult progres posibil. Cu alte cuvinte, vrem ca statele membre
să faciliteze o înţelegere comună a problemelor actuale şi viitoare din aria sănătăţii
în UE. Ca ministru al sănătăţii din Lituania, sunt responsabil nu numai pentru
bunul mers al proceselor din timpul preşedinţiei, ci şi pentru a reaminti
importanţa capitală pe care o are pentru UE durabilitatea sistemelor de sănătate.
– Există şi dosare speciale pe care Lituania va încerca să le pună
în discuţie în această perioadă?
– În
timpul preşedinţiei lituaniene avem subiecte foarte diferite. De pildă,
sistemele de sănătate durabile reprezintă o problemă strategică foarte
importantă. Trebuie să ne asigurăm că sistemele de sănătate sunt capabile să răspundă
provocărilor economice şi demografice. Pe de altă parte, avem niveluri
periculos de ridicate ale fumatului în rândul tinerilor – o problemă urgentă,
la care trebuie să răspundem fără ezitare. Este o varietate foarte largă, dar
trebuie de asemenea să concentrăm atenţia UE asupra sănătăţii mintale şi a bunăstării
vârstnicilor, asupra sănătăţii transfrontaliere. Vrem să deschidem discuţia şi
pe probleme de importanţă naţională şi internaţională, precum schimbarea
opiniei publice despre imunizare sau nevoia de întărire a obiceiurilor de viaţă
sănătoase.
– De ce anume ar fi nevoie ca, peste şase
luni, să consideraţi că preşedinţia dumneavoastră a fost un succes?
–
Preşedinţia irlandeză a lucrat excelent în promovarea dezbaterilor şi
sprijinirea statelor membre nu numai pentru a găsi opinii comune, ci şi pentru
a ajunge la acorduri. Iar o Uniune în consens este o Uniune de succes. Aş spune
că preşedinţia lituaniană va fi fost un succes dacă vom fi continuat
dezbaterile începute, dacă vom fi ajutat statele membre să cadă de acord asupra
aspectelor-cheie şi dacă vom fi facilitat procedurile legislative.
– Unul dintre obiectivele anunţate ale preşedinţiei
lituaniene este durabilitatea sistemelor sanitare în contextul transformărilor
actuale. Având în vedere actualul mandat european pe sănătate, ce poate face
Uniunea pentru a sprijini reforma sistemelor din statele membre?
– În
primul rând, trebuie înţeles că nu se poate separa sănătatea de „restul
problemelor statului“. Nicio societate nu are succes fără o sănătate cuprinzătoare.
De aceea pledăm în favoarea principiului „Sănătatea în toate politicile“.
Ministerele răspunzătoare de sănătate, educaţie, afaceri sociale şi finanţe
trebuie să lucreze împreună pentru ca sănătatea cetăţenilor să fie îngrijită
cât mai bine cu putinţă. Sunt multe feluri în care statele membre pot colabora.
Pot împărtăşi bune practici, informaţii valoroase despre procese şi programe –
se pot face multe chiar şi cu actualul mandat pe sănătate. De statele membre
depinde găsirea celor mai bune căi de cooperare – sunt încrezător că preşedinţia
noastră va contribui semnificativ la descoperirea lor.
– Aţi organizat deja o reuniune informală a
Consiliului. Ce alte întâlniri veţi mai găzdui pe perioada preşedinţiei?
– Din
lista de evenimente aş aminti conferinţa experţilor cu tema „Sănătatea mintală:
provocări şi posibilităţi“ (10–11 octombrie), întâlnirea şefilor agenţiilor naţionale
a medicamentelor (9–11 septembrie), forumul lituanian de sănătate „Sisteme de sănătate
durabile pentru o creştere durabilă“ (19–20 noiembrie); Ministerul Sănătăţii
este instituţie responsabilă în zece grupuri de lucru ale Consiliului UE pe
tema Codex Alimentarius, participând la dezvoltarea de standarde şi norme;
Lituania va prezida două grupuri de lucru în 2013, iar în timpul preşedinţei
noastre se vor desfăşura două sesiuni ale Codexului, la care Lituania va
reprezenta UE. Bineînţeles, aşteptările diferă de la un eveniment la altul, dar
mottoul va fi acelaşi: contribuiţi cât mai mult posibil.
– Cu ce probleme se confruntă sistemul
lituanian de sănătate în această perioadă de criză? Pe ce zone se concentrează
reforma şi cât de important este ajutorul Europei în acest sens, de pildă, prin
fondurile structurale?
– Sistemul
sanitar din Lituania a resimţit într-adevăr efectele crizei. Au fost mai puţini
bani pentru sănătate, guvernul a decis tăierea salariilor doctorilor şi altor
categorii de personal sanitar. Cu toate acestea, experţii OMS recunosc faptul că
sectorul sanitar lituanian a făcut exemplar faţă crizei. Mai avem însă multe
ocazii de a îmbunătăţi sistemul lituanian de sănătate. Renovarea unităţilor
sanitare şi asigurarea dotării tehnice moderne sunt necesităţi costisitoare,
iar fondurile europene joacă un rol important în rezolvarea acestei probleme. 
Vytenis Povilas Andriukaitis este de profesie chirurg, cu multiple specializări
(chirurgie generală, militară, abdominală, ortopedică, cardiovasculară). Licenţiat
şi în istorie, a fost un participant activ în mişcarea antisovietică şi semnatar,
ca deputat, al Actului de Restaurare al Statului Lituanian Independent. Membru
social-democrat al Parlamentului în mai multe legislaturi, este, din decembrie
2012, ministru al sănătăţii. 
.jpg)
