Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Medicul de familie şi bolile mintale

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE joi, 26 iunie 2014
   Lumea modernă, marcată de stres, alimentaţie de o calitate îndoielnică, somn insuficient, ne face tot mai vulnerabili în faţa bolilor psihice. Primul cadru calificat care poate identifica afecţiunile din această sferă este medicul de familie. Dr. Cristian Sever Oană, fost preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, explică, pentru „Viaţa medicală”, legătura dintre medicina de familie şi bolile psihice şi rolul medicului de familie în depistarea şi tratarea precoce a acestora.
 
 
 
 
 
 
 
  De ce sunt medicii de familie interesaţi de psihiatrie?
  – Medicii de familie sunt interesaţi de sănătatea mintală a pacienţilor aflaţi pe listele lor, deoarece ea poate fi afectată de o mulţime de boli cronice obişnuite cum sunt diabetul, bolile cardiovasculare, insuficienţa respiratorie gravă, cancerul, bolile neurologice grave precum Parkinson, scleroza multiplă, boala neuronului motor. În plus, în anumite momente ale vieţii suntem mai fragili şi mai expuşi unor tulburări mintale, cum ar fi în perioada postpartum la femei, după decesul unei persoane dragi, după un divorţ nefericit, în şomaj sau în insolvenţă. În astfel de situaţii, mulţi oameni apelează la alcool ca o soluţie temporară pentru a-şi diminua suferinţa. Din nefericire, consumul de alcool nu face decât să accentueze riscul de tulburare mintală pe termen lung şi să se transforme în adicţie.
  Sunteţi primii care ar trebui să identificaţi situaţiile de acest fel. Care sunt cele mai frecvente tulburări mintale cu care se confruntă medicul de familie?
   – Este ceea ce se cheamă „trioul infernal“ al sănătăţii mintale în asistenţa primară: anxietate, depresie, alcoolism. Într-adevăr, medicul de familie se află în poziţia privilegiată de a observa instalarea tulburărilor mintale încă din primele faze, când ele nu se manifestă prea specific şi nu sunt remarcate de pacient sau anturaj. În această etapă, majoritatea sunt reversibile printr-un tratament prompt şi bine condus. De aceea, începând din acest an, contractul cu Casa de asigurări prevede la examenele de bilanţ căutarea şi identificarea precoce a semnelor de depresie şi a consumului problematic de alcool. Aceasta reprezintă o mare victorie pentru noi ca medici şi un mare beneficiu pentru pacienţii noştri. Totul a pornit de la observaţia medicilor practicieni, că apar din ce în ce mai frecvent simptome de tip psihologic nelegate clar de o suferinţă organică. Urmărind în continuare evoluţia acestor pacienţi au observat că majoritatea se îndreaptă spre o tulburare mintală.
   Statistica internaţională indică o creştere a prevalenţei suferinţelor mintale la nivel mondial. În România care este situaţia? Cum stăm din acest punct de vedere?
   – Centrul naţional de sănătate mintală (CNSM), Societatea Română de Psihiatrie (SRP), Liga Română pentru Sănătate Mintală (LRSM) şi Societatea Naţională de Medicina de Familiei (SNMF) au colaborat pentru organi­zarea unor cercetări privind situaţia din ţara noastră. Un studiu foarte important a fost coordonat de Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Societatea Naţională de Medicina Familiei în anul 2012, pentru a depista incidenţa simptomelor de depresie în asistenţa primară. Studiul a fost prezentat şi discutat în cadrul Congresului mondial al World Psychiatric Association, găzduit la Bucureşti în 2013. Succesul acelei manifestări ne-a determinat pe noi şi pe psihiatrii americani să programăm, pentru vara lui 2015, tot la Bucureşti, o nouă ediţie a acestui congres mondial. Cum stăm? „Nici aşa, nici altminteri“, vorba lui Caragiale. În general suntem sub media europeană la depresie, dar acest gen de comparaţii este înşelător. Depresia uşoară şi moderată, prin formele ei de manifestare, are o puternică coloratură culturală (în sens antropologic). Ceea ce într-o cultură populară poate fi clasificat ca simptom depresiv, în alta poate fi considerat slăbiciune de caracter sau chiar lene. Deşi există sisteme internaţionale de clasificare, cuvintele au sensuri multiple şi diferite în limbajul curent şi de aceea chestionarele trebuie validate în fiecare cultură în parte. Nu are sens să ne comparăm cu eschimoşii şi nordicii, care au cea mai mare rată de depresie, decât dacă vrem să arătăm ce plini de vitalitate suntem. Dacă în schimb ne comparăm cu vecinii noştri din Europa Centrală, constatăm că diferenţele tind să fie nesemnificative. O chestiune gravă la noi este lipsa serviciilor sociale de sprijin şi de îngrijiri la domiciliu sau azilare.
   Ce legătură are asta cu depresia?
   – Avem o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită care supravieţuieşte unui accident vascular cerebral, dar rămâne cu sechele grave. În majoritatea cazurilor, îngrijirea este făcută la domiciliu de un membru al familiei care îşi sacrifică fie viaţa personală, fie cariera. Mai mult de jumătate dintre aceşti îngrijitori fac depresie, iar mulţi mor înaintea celui îngrijit. Iată deci o particularitate românească.
   Ce întreprinde organizaţia din care faceţi parte pentru a sprijini medicii de familie în diagnosticarea şi tratarea precoce a acestor afecţiuni?
   – Deoarece problema cea mai acută era în Bucureşti, Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov a hotărât, în anul 2008, să organizeze anual, în decembrie, o conferinţă regională de psihiatrie pentru medicii de familie. Cu acest prilej invităm psihiatri, psihologi, sociologi să ne aducă la zi experienţa din domeniul sănătăţii mintale. Colaborăm excelent cu CNSM, SRP şi LRSM în organizarea unor cursuri şi ateliere. În anul 2010, de exemplu, pe baza unui proiect european şi cu sprijinul SNMF, am organizat cursuri la Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi pentru diagnosticarea precoce a depresiei, anxietăţii şi alcoolismului. Mai mult, profesorul Heintz Katschnig de la Universitatea din Viena, autorul instrumentului folosit pentru diagnosticare (chestionarul TRIPS), a cedat SNMF dreptul de utilizare gratuită a chestionarului în România. De asemenea, Centrul Naţional de Studii în Medicina Familiei a elaborat un ghid foarte bun de diagnostic şi tratament al depresiei. În urma acestor strădanii, făcute pe bază de voluntariat, sensibilitatea medicilor de familie faţă de suferinţele psihice ale pacienţilor a crescut semnificativ. Iar recunoaşterea de autorităţi a faptului că tulburările mintale reprezintă o problemă de sănătate publică şi includerea lor în contractul cu asigurările reprezintă o mare victorie. Acest fapt nu este un sfârşit de drum, ci începutul unei noi etape în care va trebui să generalizăm la întregul corp medical abordarea profesionistă a tulburărilor mintale.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.