Newsflash
Interviuri

Ion-Christian Chiricuţă: „Incidenţa tumorilor secundare radioinduse este mai scăzută la pacienţii iradiaţi cu protoni”

de Dan Dumitru MIHALACHE - mar. 29 2019
Ion-Christian Chiricuţă: „Incidenţa tumorilor secundare radioinduse este mai scăzută la pacienţii iradiaţi cu protoni”

Demersul Primăriei Capitalei de a realiza un studiu de fezabilitate în vederea construirii unui centru modern de terapie cu protoni suscită interesul specialiștilor radioterapeuţi și nu numai privind necesitatea și eficienţa unui asemenea centru în ţara noastră.

Prof. dr. Ion-Christian Chiricuţă, radioterapeut cu vastă experienţă internaţională, ne explică, de această dată, care sunt etapele de parcurs până la realizarea unui asemenea obiectiv și cine sunt cei care pot beneficia de pe urma lui.

VM 13, p.12 -1
Până în 2012 existau foarte puţine centre de terapie cu protoni în lume. A urmat apoi o cursă „nebună” de înfiinţare a acestor centre. Chiar erau necesare aceste investiţii?
Așa este. În SUA și Japonia, de exemplu, erau deschise chiar mai multe centre într-un singur an. Dar nu însemna că unui centru de terapie cu protoni i se vor adresa și suficienţi pacienţi, astfel încât munca prestată acolo și investiţiile efectuate să fie acoperite integral, iar centrul să devină rentabil din punct de vedere economic.
Dar numărul mare de centre nu înseamnă și un nivel crescut al accesibilităţii pacienţilor la protonoterapie?
Putem spune și așa. O analiză minuţioasă a fenomenului de „boom” prin protonoterapie arată că, în anii de început, mulţi pacienţi au început să migreze spre aceste centre. Numărul pacienţilor iradiaţi cu protoni a crescut, în timp ce numărul pacienţilor iradiaţi cu fotoni, adică acceleratori liniari, a scăzut corespunzător (fig. 1).

VM 13, p.12 -2

În fig. 1, curba cu linie roșie reprezintă migrarea pacienţilor de la acceleratorul liniar la iradierea cu protoni (în scădere continuă), iar linia gri arată creșterea numărului de pacienţi ce sunt trataţi cu protoni. Linia întreruptă arată că eficienţa tratamentului cu protoni va atinge un maximum, după care, în multe cazuri, tratamentul cu protoni nu va aduce și împlinirea acelor speranţe, eficienţa lui fiind în scădere. Cu alte cuvinte, un control local al tumorii prin protonoterapie nu este mai mare decât cel obţinut prin terapia cu un accelerator liniar; un tratament scump nu îmbunătăţește neapărat controlul tumoral.
Atunci, cum poate fi optimizată selectarea acestor pacienţi?
Pentru optimizarea alegerii pacienţilor ce ar putea profita de o iradiere cu protoni, echipa Clinicii MAASTRO de la Maastricht, condusă de Q. Cheng, a conceput un algoritm special elaborat pentru pacienţii cu tumori în sfera ORL, astfel încât, prin efectuarea testelor, indicaţia să fie bine stabilită înainte de începerea radioterapiei, să se știe care dintre procedurile de iradiere este mai bună pentru acel pacient, și anume iradierea cu protoni sau cea cu acceleratorul liniar. Este evaluată probabilitatea de control tumoral, adică vindecarea în locul iradiat și efectele secundare la nivelul structurilor sănătoase, glandele salivare (parotida și glandele submandibulare), precum și afectarea mușchilor constrictori ai faringelui.

Se poate și în România

Cât timp durează finalizarea unui centru de radioterapie cu protoni?
Apelând la experienţa altor investitori și clinici care au implementat protonoterapia într-un centru de terapie cu protoni, constatăm că pentru realizarea unui asemenea concept este necesară parcurgerea a mai multor etape, și anume: 1) Stabilirea felului investiţiei – ce tip de instalaţie este preconizată a fi achiziţionată, adică un modul compact sau un modul cu mai multe locuri de iradiere (durata: de la câteva luni la doi ani); 2) Instalarea echipamentelor și aducerea lor în stare de funcţionare la nivelul parametrilor stabiliţi (un an); 3) Comisionarea clinică – funcţionarea în condiţii clinice, dar fără pacienţi trataţi în acest timp (una-două luni); 4) Iradierea pacienţilor conform protocoalelor stabilite (rutina clinică); 5) Formarea echipei medicale specializate în radioterapia cu protoni – medic specialist, fizician expert medical, asistenţi medicali, dar și personalul tehnic de întreţinere și funcţionare a sursei de protoni și a sistemului de poziţionare a pacienţilor pe masa de iradiere (unul-doi ani). VM 13, p.12 -3

Mulţi din acești timpi se parcurg în aceeași perioadă calendaristică, coordonarea diferitelor echipe fiind foarte importantă.
Dv. aveţi deja astfel de experienţe, cel puţin dacă ne gândim la contribuţia pe care aţi avut-o la realizarea Centrului Amethyst de la Otopeni, pe care l-aţi luat de la zero. Acolo au fost respectate aceste etape? Cât a durat până la intrarea lui în funcţiune?
Din experienţa acumulată prin înfiinţarea Centrului de Radioterapie Amethyst la Otopeni, au fost respectate toate aceste faze.

VM 13, p.12 -4
Echipa AMETHYST la prima ședinţă de radioterapie

Prin efortul tuturor celor implicaţi, am reușit să pornim acest centru, de la „iarbă verde” la „prima iradiere”, în zece luni.
Credeţi în realizarea unui centru de protonoterapie în România de astăzi?
Sigur că este posibil, dar trebuie ţinut cont de faptul că responsabilităţile investitorului sunt majore în acest caz și necesită o calitate deosebită. Dar, privind, de exemplu, realizarea laserului de la Măgurele, avem certitudinea că este posibil un asemenea proiect și în ţara noastră. De necesitatea lui nu mai vorbim, o multitudine de comunităţi ar profita de pe urma acestui demers: pacienţii oncologici, în special copiii afectaţi de tumori maligne, dar și pacienţii oncologici în general, medicii specialiști de radioterapie, fizicienii din domeniul radioterapiei, asistenţii medicali, inginerii și personalul tehnic de întreţinere. Nu în ultimul rând, un asemenea centru ar trebui să deschidă și posibilitatea creării unui grup de cercetare în domeniul radiobiologiei. El trebuie integrat în cadrul unui centru naţional de oncologie.

Tumorile radioinduse în terapia cu protoni

Înfiinţarea primelor centre de terapie cu protoni promiteau vindecări spectaculoase, dar și efecte secundare reduse. Care este situaţia tumorilor secundare radioinduse la pacienţii iradiaţi cu protoni în comparaţie cu acceleratorul liniar?
Tumorile secundare induse prin iradiere reprezintă unul dintre efectele nedorite apărute în timp în tratamentul oncologic. Factorii decisivi incriminaţi în acest fenomen sunt multipli: vârsta pacientului, predispoziţia individuală a acestuia, volumul și localizarea tumorii tratate, doza și fracţionarea utilizate. Tehnica de iradiere este și ea incriminată în acest fenomen. Din studiile publicate până acum reiese statistic că incidenţa tumorilor secundare radioinduse este mai scăzută la pacienţii iradiaţi cu protoni, în comparaţie cu pacienţii iradiaţii cu fotoni. O analiză retrospectivă efectuată de grupul condus de Bree R. Eaton de la Massachusetts General Hospital, în care au fost urmărite tumorile radioinduse, arată o incidenţă scăzută în perioade de până la șapte-opt ani de la terminarea radioterapiei. Analiza a fost publicată în Frontiers in Oncology, în noiembrie 2015.
Care sunt cele mai periculoase tumori radioinduse pentru copii?
Tumorile radioinduse sunt o cauză principală a mortalităţii fără recidivă locală la copiii iradiaţi. Un studiu efectuat de Childhood Cancer Survivor Study (CCSS) din Statele Unite a raportat, pe o durată de 30 de ani, următoarele rate cumulative: totalitatea tumorilor secundare – 20%; tumori de piele nonmelanom – 9,1%; tumori secundare induse cu histologie malignă – 7,9%; meningiom – 3,1%. Aceste procente reprezintă o creștere de șase ori a ratei de tumori la populaţia tratată faţă de populaţia normală. Un studiu realizat de echipa condusă de Masashi Mizumoto la pacienţii copii trataţi în patru centre cu protonoterapie din Japonia a identificat, la patru dintre cei 62 de pacienţi trataţi cu protoni, tumori secundare după terminarea terapiei. Acestea au fost: un osteosarcom, un cancer tiroidian, o leucemie mielocitică acută (AML) și un caz de adenom pituitar. În afară de adenomul pituitar, care a apărut în spaţiul iradiat, toate celelalte tumori secundare au apărut în afara spaţiului tratat cu protoni.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe