În
zilele de 28 şi 29 octombrie a.c., la Braşov, va avea loc al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase
pediatrice, totodată şi al patrulea
Curs ESPID (European
Society of Pediatric Infectious Diseases),
curs coordonat, încă de la prima ediţie (2007), de dna dr. Oana Falup-Pecurariu, şef de lucrări în cadrul Facultăţii de
Medicină a Universităţii „Transilvania“ din Braşov. În calitate de director al
cursului, dsa a avut bunăvoinţa de a acorda un interviu în exclusivitate pentru
„Viaţa medicală“ despre manifestarea pe care o pregăteşte şi beneficiile pe
care aceasta le-a adus pentru cei implicaţi în îngrijirea copiilor suferinzi de
boli infecţioase pediatrice.
– Urmează să
coordonaţi cel de-al treilea Curs est-european şi mediteranean de boli infecţioase
pediatrice. Ce reprezintă acest program educaţional?
– Cred că acest curs reprezintă, de fapt,
continuarea deschiderii României şi a pediatriei româneşti către exterior, şi
faptul că au acceptat să vină la Braşov vorbitori de marcă în domeniul bolilor
infecţioase pediatrice nu face decât să ne bucure. Cursul începe să fie
recunoscut pe plan european, în sensul că am început să existăm cu adevărat
pentru toată lumea, şi asta înseamnă continuitate, este un semn de bine, iar
faptul că putem să îl organizăm şi că merită să îl facem pentru toată lumea –
inclusiv pentru cei tineri, care vin în număr foarte mare în fiecare an – îmi dă
încredere şi speranţă. Aceste cursuri au avut un puternic sprijin exterior,
prin participarea regulată a membrilor boardului ESPID, anul acesta invitat
principal fiind chiar preşedintele Societăţii. Este, de fapt, al patrulea curs
ESPID şi al treilea curs est-european şi mediteranean, acesta fiind un
obiectiv, de a deveni un curs regional în această zonă.
– Legat de
tineri, există în continuare aceleaşi facilităţi instituite în anii anteriori
(acoperirea de către organizatori a taxei de participare pentru medicii rezidenţi
sau o taxă modică pentru cei cere se înscriu în perioada manifestării)?
– Sunt aceleaşi condiţii şi niciodată nu vom
abdica de la aceste lucruri. Societatea europeană îşi doreşte – şi eu, la rândul
meu, îmi doresc foarte mult – ca tinerii să aibă cu adevărat acces la tot ceea
ce înseamnă informaţie extrem de nouă şi cred că porţile ştiinţei se deschid nu
numai prin litera cărţii, ci şi prin contactul direct, interuman, care valorează
poate la fel de mult ca şi litera cărţii.
– De
unde vin cei care vor conferenţia?
– Participanţii din exterior vor veni din
Elveţia, reprezentată de prof. dr. Ulrich Heininger, preşedinte ESPID, din
Grecia (prof. dr. George Syrogiannoupoulos, chairman al comitetului ştiinţific
ESPID), Spania (prof. dr. Javier Diez-Domingo), Israel (prof. dr. Ron Dagan –
director onorific al cursului şi fost preşedinte al ESPID şi al World Society of Pediatric Infectious
Diseases, prof. dr. David Greenberg, prof. dr. Eugene Leibovitz), Italia
(prof. dr. Susanna Esposito), Taiwan (prof. dr. Cheng Hsun-Chiu), Belgia (dr.
Anne Vergison), Marea Britanie (prof. dr. Adam Finn). Din România vor participa
lectori prestigioşi din mai multe centre universitare.
– Şi
tinerii noştri participanţi?
– Sperăm că vor veni tineri din toată ţara,
până acum avem înscrieri din toate centrele şi aşteptăm, de asemenea, să vină
tineret şi din exterior.
– Care
sunt temele principale ale cursului din acest an?
– Temele principale sunt, evident, de boli
infecţioase pediatrice, cele mai frecvente cu care ne întâlnim în practica de
zi cu zi, de la otite la pneumonii, trecând prin meningite, dar totodată şi nişte
teme foarte interesante pe partea de germeni de spital, despre ceea ce înseamnă
infecţiile nosocomiale sau infecţii cu totul speciale care se petrec în spital.
Nu va lipsi vaccinologia, în special cea pneumococică şi rotavirală, dar şi
subiecte legate de pertussis, prin prezenţa dlui prof. Heiningen, care este
expert mondial în această patologie.
– Există
şi o parte practică a cursului?
– Va fi o serie de prezentări ale tinerilor
medici din România în faţa profesorilor din ţară şi din străinătate. Împreună
cu comitetul ştiinţific, ne dorim ca de anul viitor să schimbăm formatul şi să
includem o zi în care tinerii care prezintă postere şi lucrări orale să o facă în
faţa experţilor din străinătate, iar aceştia să le spună care sunt punctele
slabe şi punctele bune cu care merită să continue. Ne gândim că acesta este următorul
pas şi nivel la care trebuie să ne dezvoltăm.
– Vă gândiţi
să creaţi şi nişte premii pentru aceste postere?
– Anul viitor în mod cert o vom face. Şi până
acum i-am sprijinit, chiar pe cei despre care ştiam că au greutăţi, i-am
sprijinit cu cazarea, iar de anul viitor, pentru aceste postere, vom acorda
premii.
– După
prima ediţie a cursului, s-a pus problema realizării unor ghiduri de tratament
antibiotic pentru copii. S-a întâmplat ceva în sensul acesta?
– Sunt paşi care s-au făcut, există
publicate ghiduri la nivel naţional din punctul de vedere al tratamentului. Ele
sunt deja implementate la nivel de spitale. În plus, am fost invitată să fac
parte din grupul care redactează Ghidul Societăţii Europene de Boli Infecţioase
Pediatrice (ESPID) în pneumonia comunitară la copil sub coordonarea prof. dr.
Susanna Esposito, prima reuniune având loc foarte recent la Milano. Cred că a
crescut vizibilitatea acestor boli şi poate că am început cu toţii, indiferent
de vârstă şi de poziţie, să ne punem probleme în legătură cu ce trebuie să
facem în continuare.
– Ce
alte beneficii a adus organizarea acestui curs?
– Cred că a crescut foarte mult nivelul de
cunoaştere, în ceea ce priveşte cel puţin partea de vaccinologie. Aceasta a
reprezentat un subiect dezbătut în presă, existau multe opinii pro, dar şi mai
multe contra. Un câştig al cursului este faptul că ne-a provocat să ne întrebăm
ce putem face, ce ne este la îndemână, şi apoi, văzând că le merge bine
copiilor vaccinaţi, fiecare practician a căpătat încredere. Pe de altă parte,
am înţeles cât de importantă este inclusiv vaccinarea antigripală. Aderarea la
programele naţionale de vaccinare iarăşi este un plus. Nu în ultimul rând, un
mare beneficiu este că acest curs ne-a făcut mai restrictivi cu tratamentele
antibiotice. Ne-a dat ocazia să ne gândim de două ori dacă este bine ceea ce
facem, dacă trebuie să le administrăm tratamentul imediat sau să mai aşteptăm şi
să ne mai gândim puţin. Pentru adoptarea acestei atitudini ne-a ajutat faptul că
nu numai noi privim lucrurile în aceste mod, ci şi cei din lumea largă. Toată
lumea a căzut de acord asupra acestei chestiuni, care mi se pare un lucru bun. Şi,
poate, cel mai mare avantaj este că ne-a oferit posibilitatea să cunoaştem
vorbitori de talie mondială, care au venit şi au conferenţiat la Braşov.
Fiecare dintre cursurile şi prezentările lor a fost un regal. Cred că aceasta
nu este numai o opinie personală, şi ceilalţi participanţi gândesc aşa, i-am
revăzut în fiecare an şi de fiecare dată au mai venit şi cu „întăriri“. În
plus, evaluările lectorilor referitoare la cursuri, care au fost transmise la
ESPID, au fost de fiecare dată excelente.
– Printre
participanţi există şi medici de familie? Mă refer la această specialitate
deoarece prin ea trebuie să se facă în special promovarea legată de vaccinuri.
– Da, în
fiecare an au fost şi medici de familie, şi epidemiologi, şi ceea ce am
remarcat este că generaţia tânără şi de mijloc a aderat foarte bine la tot ceea
ce înseamnă vaccinare şi a crescut foarte mult interesul pentru acest subiect. Şi
ce am mai remarcat din practica obişnuită este că au început să administreze
destul de judicios antibioticele, faţă de ceea ce se întâmpla cu cinci-zece ani
în urmă, când exista tendinţa de a se prescrie foarte multe antibiotice, din
clase foarte variate, pentru orice fel de afecţiune. Este o schimbare în bine. 
.jpg)
