Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

În România, demenţa nu e recunoscută ca o problemă serioasă de sănătate

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 27 februarie 2015

Societatea Română Alzheimer (SRA) organizează, în perioada 25–28 februarie a.c., în Capitală, a cincea ediţie a Conferinţei naţionale Alzheimer, cu participare internaţională, eveniment la care „Viaţa medicală“ este partener media principal. Despre principalele teme în discuţie, precum şi despre activitatea Societăţii Române Alzheimer am discutat cu prof. dr. Cătălina Tudose, preşedinta SRA şi a conferinţei.

 

 

 
 
 
 
   – Ce tematică îşi propune reuniunea din acest an şi cui îi este adresată?
   Conferinţa are tema „Politici naţionale şi internaţionale în domeniul demenţelor – diagnostic precoce, îngrijirea pacientului şi cercetare“, iar principalul obiectiv strategic este recunoaşterea demenţei ca prioritate în politica de sănătate publică din România. Vor fi prelegeri care vor oferi informaţii despre strategiile actuale aplicate de guvernele ţărilor europene dezvoltate şi nu numai. Bulgaria a adoptat în acest an un plan naţional pentru demenţă. De asemenea, se va insista asupra unor teme ca: depistarea timpurie a simptomelor cognitive ale demenţei, creşterea accesibilităţii pacienţilor la tratament, îngrijiri adecvate, educaţia şi sprijinirea familiilor. Vrem să aducem toate aceste probleme pe agenda publică a guvernului, autorităţilor locale şi de aceea aşteptăm participarea lor activă la eveniment. Conferinţa se adresează atât profesioniştilor – medici specialişti psihiatri, neurologi, geriatri, psihologi, asistenţi medicali, asistenţi sociali, dar şi publicului larg, pacienţilor şi familiilor acestora, lucrările desfăşurându-se în paralel pe aceste două secţiuni.
 
   – Ce invitaţi străini vor participa?
   – Ca şi în ceilalţi ani, va veni Annette Dumas, public officer în cadrul organizaţiei internaţionale Alzheimer Europe, care va prezenta ultimele proiecte privind politicile europene din domeniul demenţei. De asemenea, vom avea alături de noi profesori şi cercetători români, care funcţionează acum în instituţii de cercetare din alte ţări, precum Adrian Ivănoiu (profesor la Neuropsychology Center, Brussels Saint Luc University), Alina Solomon (profesor asociat de neurologie la Universitatea din Kuopio, Finlanda). Va fi şi Forumul susţinut de un grup internaţional de specialişti care vor aborda atât aspecte ştiinţifice medicale, cât şi aspecte financiare, respectiv costurile reale în îngrijirea unui suferind cu demenţă în boala Alzheimer. Vor urma dezbateri şi prezentări comparative din România, Italia, Grecia, Israel, Statele Unite cu privire la dilema familiei în luarea deciziei de instituţionalizare. Vor participa prof. dr. Michael Davidson (Tel Aviv), Luigi Paccosi, preşedinte al Centrului de asistenţă şi educaţie Montedomini Florenţa, şi Costis Prouskas, psiholog, directorul unităţilor de îngrijire a vârstnicilor şi a pacienţilor cu boala Alzheimer „Aktios“ din Grecia.
 
   – Ce ne puteţi spune despre cursurile precongres?
   – Continuă cursurile de neuroimagistică şi neuropsihologie, care se bucură de aprecierea colegilor. Informaţiile sunt adaptate standardelor internaţionale recente – Manualul American de Diagnostic şi Statistică ediţia a cincea (2014) – şi exigenţelor actuale de investigaţii complexe neuroimagistice structurale şi funcţionale, precum şi genetice. De aceea, în acest an am introdus un curs cu tematica de genetică, domeniu la care medicii specialişti clinicieni nu au avut acces până acum. Cursurile vor fi organizate în colaborare cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia“.
 
   – Ce noutăţi va aduce această reuniune?
   – Are o structură deosebită faţă de aceea din anii trecuţi, şi anume prelegeri în paralel, atât pentru profesionişti, cât şi pentru pacienţi şi membrii de familie. Pentru profesionişti sunt multe subiecte de interes: studiul FINGER, amplu proiect de cercetare de prevenţie a declinului cognitiv (Finlanda), insulina şi creierul – relaţia cu funcţiile neurocognitive, analiza integrativă a ţintelor terapeutice acutale în boala Alzheimer, rolul geneticii în bolile neuropsihiatrice, rolul neuroimagisticii şi biomarkerilor în tulburările neurodegenerative, demenţe reversibile în practica medicală ş.a. Pentru publicul larg, pentru pacienţi şi familii, pentru asistenţii sociali şi reprezentanţii autorităţilor locale, interesul va fi trezit de mese rotunde cu teme ca: modele de bune practici, designul căminelor destinate persoanelor vârstnice, rolul terapiei ocupaţionale şi al stimulării cognitive, studiu comparativ între serviciile existente şi necesare de sănătate mintală pentru persoanele vârstnice din patru ţări est-europene: România, Albania, Moldova, Serbia. În ultima zi a conferinţei va fi organizat un forum în care vor fi analizate şi prezentate studii comparative de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice în mai multe ţări printre care şi România.
 
   – Ce paşi au fost făcuţi în ceea ce priveşte Strategia şi planul naţional pentru demenţe 2014–2020?
   Până acum paşii au fost extrem de timizi, lumea politică nepărând interesată în acest an  de problemele sănătăţii şi cu atât mai puţin de acelea ale vârstnicilor. Ministerul Sănătăţii s-a angajat să participe în EU Joint Action on Dementia prin organismul său, Centrul pentru reformă în sănătate mintală şi luptă antidrog din România. De asemenea, în cadrul conferinţei va fi organizată o masă rotundă privind strategii de dezvoltare a serviciilor de asistenţă pe termen lung a persoanelor vârstnice cu demenţă, la care au confirmat participarea reprezentanţi ai direcţiilor generale de asistenţă socială din Bucureşti şi din ţară şi la care sperăm să avem prezenţa conducerii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi a Ministerului Sănătăţii.
 
   – Cum s-a concretizat activitatea Societăţii Române Alzheimer în anul care a trecut?
   Am continuat activitatea din cadrul Centrului Memoriei – centrul pilot pentru depistarea şi diagnosticul precoce al tulburărilor cognitive. Simultan am început noi proiecte: colaborare susţinută cu Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia“, în proiectul cofinanţat prin fonduri europene „Centrul de cercetare translaţională în psihiatrie şi neuroştiinţe“. Un alt proiect este ELMI „Stimularea integrării pe piaţa muncii a îngrijitorilor familiali ai persoanelor vârstnice prin îmbunătăţirea competenţelor“. Cursul on-line din cadrul proiectului se adresează îngrijitorilor familiali ai persoanelor vârstnice, şi în mod special ai celor diagnosticate cu demenţă Alzheimer. Mai mult, acest curs devine o primă etapă pentru profesionalizarea şi integrarea îngrijitorilor familiali ai vârstnicilor pe piaţa muncii, permiţând totodată facilitarea mobilităţii acestora la nivel european prin semnarea unui acord între România şi Italia în cadrul sistemului ECVET (sistem european de credite pentru educaţia şi formarea profesională). ELMI propune prima platformă de resurse on-line din România pentru îngrijitorii familiali ai vârstnicilor, astfel încât aceştia să poată comunica, să solicite ajutor când au nevoie, să găsească instituţii care să le ofere informaţii şi sprijin pentru a asigura o îngrijire de calitate seniorilor şi pentru a depăşi situaţiile dificile cu care se confruntă (stresul, epuizarea, problemele specifice anumitor patologii, diferite aspecte ale îngrijirii). Proiectul DANDEC – Danubian Network of Dementia Education and Care – este în curs de elaborare şi îşi propune să dezvolte metode de tratament şi îngrijire inovatoare şi durabile destinate persoanelor vârstnice cu tulburări neurocognitive şi îngrijitorilor acestora în şase ţări din zona danubiană: Bulgaria, Cehia, Germania, România, Slovenia şi Ucraina.
 
    – Cu ce dificultăţi vă confruntaţi?
    – Dificultatea cea mai mare este legată de faptul că demenţa nu este recunoscută ca o problemă serioasă de sănătate, aşa cum se întâmplă în toate ţările. Educaţia rămâne precară, medicii de familie nu sunt încă implicaţi în depistarea bolii, iar aspectele sociale şi financiare ale îngrijirii sunt copleşitoare pentru familii. În România oamenii ignoră complet faptul că vor îmbătrâni şi că vor avea nevoie de îngrijire pentru bolile specifice acestui interval de viaţă. În actualul context economic şi politic, susţinerea financiară nu constituie un element luat în considerare şi individualizat în alocarea bugetară la nivel naţional şi/sau local, în timp ce lipsa de stimulare a cercetării clinice şi a celei fundamentale, precum şi a unui volum suficient de date epidemiologice constituie o constrângere în dezvoltarea unor politici secvenţiale specifice bolilor neurodegenerative, respectiv demenţei şi bolii Alzheimer.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC