Newsflash
Interviuri

În micile orașe, abordarea interdisciplinară nu se poate face tot timpul

de Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN - iul. 31 2017
În micile orașe, abordarea interdisciplinară nu se poate face tot timpul

     Dr. Iulia Boaru este medic primar reumatolog la Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc și în paralel practică reumatologia la cabinetul medical propriu. Cabinetul îi permite să profeseze medicina fără lipsuri de natură materială, care de cele mai multe ori creează frustrare și scad calitatea actului medical. Dr. Boaru a vrut de multe ori să plece din țară, dar a ales să îi ajute pe cei printre care a crescut.

 

     De ce ați ales medicina și respectiv reumatologia?
     Medicina am ales-o din dorința de a face ceva pentru semeni. Reumatologia mi s-a părut că mi se potrivește. În reumatologie predomină patologia cronică, iar mie îmi place să stau de vorbă cu oamenii și să găsesc soluția care li se potrivește. În reumatologie este foarte importantă anamneza.

 

     Cum este practica în spital comparativ cu cea din ambulatoriu?
     Sunt lucruri diferite. Nu pot renunța la niciuna. În ambulatoriu sunt foarte multe cazuri și întotdeauna este ceva nou. Este multă cazuistică. Partea de spital este oarecum mai statică. Practic, pacienții ajung acolo prin urgențe sau prin selecție în ambulatoriu, iar atunci ai timp să îi vezi mai clar, mai bine în perioada spitalizării.

 

     Sunt multe urgențe în reumatologie?
     Nu sunt multe. Sunt cazurile de durere supraacută, artritele, infecțiile articulare. Mai sunt și complicațiile colagenozelor, dar acestea se intersectează cu alte specialități, cum ar fi medicina internă, neurologia sau bolile infecțioase, și necesită o colaborare strânsă cu ceilalți specialiști.

 

     Aceste urgențe sunt generate și de neprezentarea la timp a pacientului sau de ignorarea simptomelor?
     Uneori da, însă depinde. Alteori apar independent de factorii ce țin de prezentarea pacientului. Acum, pacienții se prezintă în general din stadiu incipient, dar nu a fost întotdeauna așa. Eu am început practica în 2008, când nu exista un reumatolog la spitalul nostru. Reumatologia nu era considerată necesară. Cazurile erau preluate de medicina internă. În timp, lumea a înțeles importanța specialității și a început să se adreseze din ce în ce mai devreme. Uneori chiar prea devreme, dacă putem spune. De la cele mai mici simptome, ei se prezintă la reumatolog sau la medicul de familie. S-a schimbat mult mentalitatea pacientului reumatologic. Este mai atent la simptome și se prezintă mai repede la medic. Poate și tehnologia a contribuit la această schimbare. Pacientul citește pe internet și se educă singur în ceea ce privește prezentarea la medic.

 

     Sunt avantaje în practicarea medicinii într-un oraș mic?
     Sunt și avantaje. Unul ar fi cel legat de cazuistica foarte diversă cu care ne întâlnim. Am surpriza (uneori chiar neplăcută, pentru că nu sunt boli chiar foarte ușoare) să descopăr o mulțime de artrite reumatoide, colagenoze care scapă colegilor din centrele mari și care nu lucrează în spital. Un alt avantaj ar fi satisfacția de a descoperi și a pune din timp un diagnostic, de a face ceva pentru un pacient nediagnosticat. Relația cu pacienții este mult mai directă, iar în zona aceasta, a Bucovinei, pacientul vine cu încredere la medic. Nu există acea tendință pe care o au pacienții din orașele mai mari de a pune sub semnul întrebării relația cu medicul său. În centrele mari, pacienții și-au pierdut încrederea, pentru că se duc și caută pe internet diagnostice.

 

     Cu investigațiile cum vă descurcați? Lipsa tehnologiilor moderne de investigare o putem considera un dezavantaj al practicării medicinii în orașele mici?
     Există și dezavantaje, dar nu știu dacă neapărat legate de investigații. Într-adevăr, nu putem realiza investigații imagistice de top, cum ar fi rezonanța magnetică, dar cu răbdare, dat fiind că patologia este cronică, acestea se pot rezolva în centre mai mari. Este puțin mai greu pentru pacient, care trebuie să facă mai multe drumuri. Dezavantajele mai mari sunt legate de specialitățile medicale, care aici sunt puține. Practic, nu poți colabora cu orice specialitate de care ai nevoie. Dacă ai nevoie de un hematolog sau oncolog, de exemplu, nu îi ai la îndemână. Și iar trebuie să trimiți pacientul în centrele mai mari, care au acești specialiști.

 

     Ce patologii întâlniți cel mai des în practică?
     Cele mai dese sunt cazurile de boală artrozică, dar sunt foarte multe cazuri și de patologie inflamatorie cronică – artrită reumatoidă, sclerodermii, lupus, chiar și vasculite. Dacă aceste cazuri sunt mai complexe, le direcționez spre centre universitare. Acolo pacienții pot primi terapii mai eficiente sub observație și pot fi urmăriți de specialiști din mai multe specialități. Noi nu putem avea tot timpul o abordare multidisciplinară, pentru că nu avem specialiști.

 

     Ce schimbări considerați că ar fi benefice în sistemul de sănătate, pentru pacient?
     În primul rând, să aibă mai mult acces la medicul de familie. Medicii de familie sunt supraaglomerați, ceea ce îi afectează pe pacienți. În al doilea rând, accesul în spitale. Este destul de greoi circuitul pacientului până își găsește specialistul potrivit. 

 

     Dar pentru medic?
     Sunt multe lucruri care pot fi schimbate pentru medici. Suntem copleșiți de activitățile conexe actului medical. De multe ori, suntem mai implicați în efectuarea unor sarcini auxiliare, mai degrabă decât în actul medical. Este multă birocrație. De exemplu, pentru terapiile biologice sunt foarte mulți pași, foarte multe aprobări necesare prescrierii. În plus, munca în spital implică multă pierdere de timp legată de completarea formularelor, de aprobări, lucruri care irosesc capacitatea de funcționare normală a unui medic.

 

     V-ați gândit vreodată să practicați medicina în altă țară?
     Da. De multe ori. Am fost și pe punctul de a pleca, dar am renunțat din considerente personale, nu profesionale. Din punct de vedere profesional, lucrurile sunt mai ușoare în altă parte, dar depinde cât contează și viața personală. Și până la urmă, de multe ori, și aici ai satisfacții foarte mari. Bucuria poate apărea de la un simplu caz diagnosticat până la realizarea faptului că îi ajuți pe cei lângă care ai crescut.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe