Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Importanța igienei orale în prevenirea abceselor dentare

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 30 martie 2018
    Meseria de medic stomatolog presupune seriozitate, perseverență și multă răbdare. În prezent, profesioniștii din acest domeniu efectuează, pe lângă procedeele dedicate afecțiunilor stomatologice, și intervenții minim-invazive de estetică facială. Am vorbit cu dr. Elena Cristina Alecu, medic stomatolog ce deține competențe în implantologie orală și estetică facială, despre cele mai frecvente patologii și cum le putem preveni, dar și despre provocările întâlnite în profesia sa și cât de importantă este igiena orală corect efectuată.

    – De ce medic stomatolog?
    – Mi-am ales această meserie avându-l ca exemplu pe tatăl meu, care este medic chirurg. Am vrut să fac tot medicină și m-a pasionat această ramură, a stomatologiei.

    – Care sunt cele mai frecvente afecțiuni pe care le tratați?
    – Majoritatea pacienților se prezintă prea târziu, când problema lor devine deja o urgență, mai greu de tratat. De aceea, abcesul dentar este cea mai frecventă patologie pe care o întâlnesc. Dacă este necesară extirparea nervului, se va efectua un drenaj pe loc în momentul în care se prezintă pacientul, dar doar după ce avem radiografie. Apoi dintele va fi lăsat deschis o zi sau două, în cazul în care există o infecție. Dacă dintele are indicație de extracție, se va administra inițial antibiotic timp de șapte zile, iar extracția se va efectua în a patra zi, apoi se va continua cura de antibiotic. Există cazuri în care se apelează la chirurg pentru a se efectua extracția. De exemplu, în cazul unui molar inclus sau care are o poziție mai dificilă. Dacă este o extracție mai simplă, care nu prezintă risc, se va efectua de către medicul stomatolog în cabinet. Întotdeauna trebuie încercată salvarea dintelui, chiar dacă inițial acesta poate prezenta anumite elemente ce indică extracția. Întâi se încearcă tratarea acestuia. De asemenea, întotdeauna se încearcă și salvarea nervului. În cazul unei carii care este aproape de nerv, se pune un ciment care conține calciu deasupra camerei pulpare și încercăm să punem o plombă. Însă extracția nervului este obligatorie în cazul unui abces.

– Care sunt cauzele acestor afecțiuni?
– Igiena dentară deficitară sau amânarea prezentării la medic. Pacienții se prezintă efectiv în momentul în care durerea nu mai cedează. De aceea se ajunge mai mereu la abcese, la probleme mai dificile. Este necesară efectuarea unei igiene dentare corecte: perierea dinților de trei ori pe zi, utilizarea apei de gură, cu un conținut mai mare sau mai mic de clorhexidină, în funcție de patologiile pacientului, folosirea unei paste de dinți adaptată tipologiei pacientului și a aței dentare. Este nevoie și de o igienizare profesională – detartraj și periaj, plus un air flow o dată pe an sau la șase luni, în funcție de predispoziția pacientului de a depune tartru.

    – Ce ne puteți spune despre sângerările gingivale? Cum le putem trata?
    – Sângerările gingivale apar tot în urma unei igiene precare, secundar inflamării gingiilor. De multe ori există și tartru la nivel local care irită gingia și determină sângerări și mai abundente. În plus, majoritatea pacienților au în antecedentele heredocolaterale la rudele de gradul I, cel mai des, boli parodontale. Pacienții care prezintă sângerări gingivale trebuie să facă controale bianuale și se realizează igienizarea profesională, dacă este cazul. Acestor pacienți le este indicată utilizarea unei ape de gură cu un conținut mai mare de clorhexidină, periaje regulate cu o perie mai moale și o pastă de dinți care să protejeze și gingiile. Această afecțiune se poate asocia cu cariile dentare, dacă acestea sunt situate în zona coletului dentar, dar cel mai frecvent apar din cauza bolii parodontale sau a lipsei de igienă.

    – Se pot efectua tratamente stomatologice la femeile gravide? Există riscuri?
    – În momentul în care pacienta este gravidă, nu se efectuează anestezie. Astfel, trebuie găsită o modalitate de a trata afecțiunea de care suferă fără a provoca durere sau în anumite cazuri trebuie să o temporizăm până când pacienta va naște. Dar cel mai important lucru este eliminarea durerii. Antibioticele se pot administra, o amoxicilină simplă cel mult, pentru că în caz contrar infecția nu poate fi eliminată și trebuie efectuată o incizie la nivel local. De asemenea, femeile care alăptează au contraindicație la antibiotice, însă și acestea se pot administra în anumite cazuri, dacă pacienta întrerupe lactația timp de o săptămână sau două. La femeile care alăptează se poate efectua anestezie locală, pentru că nu există riscuri. Cantitatea de anestezic care trece în lapte este foarte mică sau uneori inexistentă. Alte grupe de risc sunt pacienții cu boli cronice, cei cu hepatite virale cronice, pacienții cu boli cardiovasculare (au restricție la anestezie), diabeticii.

    – Dar în cazul pacienților cu infecții? Există riscul de contaminare?
    – În cazul acestor pacienți, medicul va utiliza două perechi de mănuși, un halat cu mânecă lungă și un scut facial. Trebuie efectuate manevre minim sângerânde pentru a nu exista un risc de contaminare și pentru că țesutul se vindecă mult mai greu la pacienții care prezintă o afecțiune de acest gen. De asemenea, se utilizează un anestezic fără vasoconstrictor pentru a nu provoca o sângerare prelungită. Ideal, acești pacienți trebuie programați ultimii, la sfârșitul orelor de lucru. Apoi, după ce pacientul pleacă din cabinet, se dezinfectează foarte bine instrumentarul înainte de a-l trimite la sterilizat. În cabinet este obligatoriu să existe o lampă bactericidă care va funcționa măcar 15 minute la final.

    – Când se poate efectua primul control stomatologic la copii?
    – Controale se pot face oricând, de la doi ani în sus. Însă manoperele efective se efectuează în funcție de cât de ușor colaborezi cu copilul respectiv. Dacă este receptiv și are mici carii de biberon care deranjează estetic (pentru că în ziua de astăzi există părinți care sunt preocupați de estetică și la copil), se tratează pe loc, ușor, fără a provoca durere. Se pune întâi un pansament calmant și apoi tratamentul este efectuat în următoarea ședință. În schimb, dacă acesta nu este cooperant și este foarte gălăgios, nu trebuie niciodată forțat. Mai degrabă, se poate indica mamei să îl spele mai bine pe dinți pentru ca aceste carii să nu evolueze și să revină când va mai crește un pic. Pentru că dacă acesta este speriat de mic, va rămâne cu traume.

    – Albirea dentară reprezintă un subiect controversat, mulți considerând-o nocivă. Există soluții de albire dentară care să nu dăuneze smalțului?
    – Albirea dentară nu este nocivă, așa cum se mai aude. Într-adevăr, este nocivă pentru acei pacienți care au deja o sensibilitate dentară sau carii de colet, ori carii netratate. În aceste cazuri nu se face albire. Eventual se face doar după ce cariile sunt tratate. Dacă după tratament dinții sunt în continuare sensibili, nu se face albire, pentru că afectează smalțul și mai tare. Dacă pacientul nu prezintă semne de sensibilitate, se poate face albire. După albire, se folosește două săptămâni o pastă de dinți pentru diminuarea sensibilității dentare și repararea canaliculelor dentinare. Este indicată o dietă albă (pacientul nu trebuie să bea cafea, de exemplu) timp de două săptămâni. Albirea dentară trebuie făcută cât mai rar, pentru că smalțul dentar este afectat într-o anumită măsură, chiar dacă un pacient nu are sensibilitate dentară. Ideal este să fie făcută o dată la doi-trei ani, nu mai devreme.

    – Fațetele dentare dăunează sănătății dinților?
    – Fațetele dentare sunt la modă, arată foarte bine, dar nu sunt neapărat cea mai bună soluție, pentru că se frezează din dinte. Ce-i drept, există și un tip de fațete pentru care nu este necesară frezarea dintelui, dar este mai complicat. Se trimit ampretele în SUA la laborator, durează mai mult, sunt foarte scumpe. Fațetele clasice necesită o șlefuire a dintelui și prezintă un risc de decimentare dacă pacientul nu respectă anumite reguli. Cum ar fi să nu muște din alimente dure, inclusiv din mere. Din acest punct de vedere, dacă pacientul își dorește dinți mai frumoși, în locul acestor fațete, se poate realiza o șlefuire minim-invazivă și se pot acoperi cu niște coronițe foarte subțiri care rezistă oricum mai bine decât fațetele dentare.

    – Care este situația intervențiilor de estetică facială? Cât de grea a fost deprinderea acestor proceduri?
    – Pe partea de estetică facială, eu realizez injectări cu acid hialuronic, injecții cu botox, fire de lifting etc. A fost destul de greu până am învățat toate aceste tehnici. M-au ajutat foarte mult cursurile și congresele din străinătate, plus faptul că în momentul de față lucrez și la o clinică care se ocupă strict cu așa ceva. Cererea este destul de mare, în fiecare zi sunt programări.

    – V-ați gândit vreodată să părăsiți România?
    – Voi rămâne în țară, categoric. Vreau să mă extind, să deschid mai multe cabinete, atât în București, cât și în țară. Nu am gânduri de plecare.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC