Newsflash
Interviuri

Implantul, „fundaţia” lucrărilor dentare

de Demostene ŞOFRON - iul. 3 2020
Implantul, „fundaţia” lucrărilor dentare

Implantologia dentară este un domeniu care evoluează în permanenţă, spune dr. Avram Manea, asistent universitar la Facultatea de Medicină Dentară din Cluj-Napoca.

dr Avram Manea

Am discutat cu dr. Avram Manea despre beneficiile implantului dentar și situaţiile în care acesta se recomandă, dar și despre alte subiecte actuale.

Care sunt noutăţile în implantologia dentară?

Cele mai mari schimbări din ultima decadă sunt reprezentate de implanturile din zirconiu (mai corect zirconia – ZrO2). Implanturile convenţionale sunt și ele în continuare îmbunătăţite. Un aspect studiat inclusiv de noi în ultimii ani se referă la implanturile dentare poroase, realizate prin tehnici aditive (un fel de imprimare 3D), care prezintă multiple avantaje, cel mai notabil fiind probabil existenţa unei structuri mai apropiate de cea a osului. Se lucrează mult și la materiale care să contribuie la refacerea ţesuturilor pierdute. Vorbim despre biomateriale care sunt studiate de mulţi ani, dar se încearcă în permanenţă obţinerea de proprietăţi biologice și mecanice superioare, de imprimare de ţesuturi (sau mai precis de suportul pe care să crească ţesuturile), inginerie tisulară.

În ce situaţii se impune implantul dentar?

Implantul dentar este recomandat în momentul în care pacientul are lipsă unul sau mai mulţi dinţi, fiind alternativa modernă cea mai eficientă. Ca alternative, se poate opta pentru proteze, pe care pacienţii nu le iubesc în mod deosebit din cauza lipsei eficienţei masticatorii, a instabilităţii și a aspectului estetic modest. Se poate opta și pentru „punţi” care presupun sacrificarea dinţilor adiacenţi spaţiului edentat (de unde lipsesc unul sau mai mulţi dinţi), dar aceste alternative sunt net inferioare performanţelor oferite de implanturi și de lucrările realizate cu ajutorul acestora.

Care sunt beneficiile și dezavantajele acestuia?

În primul rând, cu ajutorul implantului, pacientului i se reface integritatea arcadei dentare, prin reabilitarea zonelor edentare. Implantul menţine osul prin stimulii funcţionali pe care îi transmite acestuia. Sub o proteză, osul și ţesuturile moi care îl acoperă se retrag. Astfel, implantul preia rolul rădăcinii dentare care transmite forţe asupra osului înconjurător și îi conservă dimensiunile. Ele pot susţine în cele mai bune condiţii o lucrare protetică și pot asigura o performanţă masticatorie care se apropie de cea a dinţilor naturali. Cel mai mare dezavantaj pe care îl identifică pacienţii este legat de costuri. Preţul unui implant dentar este crescut în raport cu veniturile medii din România. Un alt aspect este legat de frica de stomatolog. Avem pacienţi cu care povestim și câte o oră înainte de a începe o intervenţie (chiar și de amploare redusă) doar pentru a-i liniști.

Aspectele biomecanice, esenţiale în implantologie

Implantul dentar poate fi respins de organism?

Respingerea propriu-zisă a implantului are o probabilitate extrem de redusă. Implanturile contemporane sunt realizate din materiale biocompatibile. Aceasta înseamnă că ele nu sunt doar acceptate de organism, ci prezintă și interacţiuni favorabile cu ţesuturile gazdă. Un exemplu foarte bun este reprezentat de tratamentul de suprafaţă al implanturilor din titan care grăbește creșterea osului pe suprafaţa acestora. Implanturile ceramice (zirconiu) sunt și mai bine acceptate de organism și interacţionează favorabil cu acesta.

Ce complicaţii pot apărea în cazul unui implant?

Cele mai frecvente complicaţii sunt cele infecţioase și mecanice. În categoria celor infecţioase intră periimplantita, o infecţie în jurul implantului, care distruge ţesuturile înconjurătoare și duce la pierderea implantului. Apariţia acesteia poate fi precoce și poate fi astfel confundată cu o respingere a implantului. Complicaţiile mecanice se referă la o posibilă cedare a implantului sau a uneia dintre componentele lucrării protetice. Forţele dezvoltate în cursul masticaţiei sunt mult mai mari decât se poate intui la prima vedere. Forţele dezvoltate în timpul exercitării unor obiceiuri vicioase (ex. bruxism) sunt enorme, de câteva ori mai mari decât forţele masticatorii. Deci aspectele biomecanice sunt foarte importante în implantologia orală și respectarea lor duce la succes.

Cum gestionaţi posibilele riscuri  de contractare a unei boli infec­ţioase ca hepatită sau COVID-19?

Pacienţii nu pot realiza riscul la care este expus medicul stomatolog în fiecare secundă. În contextul epidemiologic actual, riscul nostru de a ne infecta este cel mai mare dintre toate profesiile medicale din două motive. Primul – suntem în proximitatea cavităţii orale care este în permanenţă deschisă pe parcursul manoperelor noastre, făcând astfel foarte ușoară transmiterea patogenilor din căile aeriene ale pacientului spre noi. Al doilea motiv are legătură cu manoperele generatoare de aerosoli. Aerul și apa care vin cu presiune mare la nivelul pieselor de mână utilizate în multe manopere dislocă particule microscopice de salivă contaminată pe care le diseminează în atmosferă. Astfel, măștile convenţionale sunt complet ineficiente. Pe perioada stării de urgenţă, dar și acum, lucrăm cu măști care acoperă toată faţa și care sunt etanș adaptate la faţa medicului. Folosim echipamente de protecţie foarte performante, dar ele presupun un disconfort crescut în timpul executării manoperelor și costuri imense.

Importanţa mușcăturii corecte

Stomatologia estetică propune faţetele dentare. Sunt ele necesare?

Proteticienii sunt mai în măsură decât noi, chirurgii maxilo-faciali, să răspundă la aceste întrebări. Ce pot eu să subliniez este importanţa obţinerii unei ocluzii (mușcături) corecte înaintea oricărui tratament stomatologic, fie că este vorba de reabilitări ample, de faţete sau de simple obturaţii (plombe). Pe termen lung, mușcătura incorectă duce la retracţii osoase și a gingiei din jurul dinţilor, tulburări la nivelul musculaturii masticatorii sau chiar la nivelul articulaţiei temporo-mandibulare.

Care sunt cele mai noi tehnici stomatologice?

Un exemplu ar fi laserul, al cărui utilitate în stomatologie este tot mai mare. Există variante care pot fi folosite inclusiv pentru prepararea ţesuturilor dure și care prezintă multiple avantaje. Tratamentele endodontice (de canal) au evoluat și ele mult în ultimii ani, evitând de multe ori intervenţiile chirurgicale de îndepărtare a infecţiilor de la vârful rădăcinii sau contribuind la restaurarea unor dinţi, care în trecut ar fi fost categoric extrași.

Radiografiile dentare afectează organismul?

Radiografiile dentare reprezintă unul dintre cele mai puternice şi versatile instrumente folosite de medicul stomatolog în activitatea sa zilnică. Tehnologiile moderne ne dau șansa să obţinem aceste seturi de informaţii în parametri de siguranţă maximă. Dozele de iradiere sunt foarte mult diminuate faţă de cele de la radiografiile convenţionale. Putem discuta despre o diminuare a dozei nominale de iradiere cu până la 95%. Acest lucru capătă o importanţă deosebită în momentul în care ne gândim că, în aceiași parametri de iradiere minimă, putem uza de investigaţii volumetrice (3D) care oferă un grad mult mai mare de precizie, iar cantitatea de informaţii este net superioară investigaţiilor bidimensionale.

Cum aţi evalua utilizarea platformelor online în stomatologie?

Dacă ne referim la învăţământul online, pot spune că este greu. Atât pentru studenţi, cât și pentru noi, cadrele didactice. Când vine vorba despre aspecte practice, este mult mai greu să le explicăm fără a avea modele sau pacienţi în faţă. Totuși, am găsit soluţii: prezentări de caz, imagini și chiar filme făcute special pentru a le putea arăta studenţilor. Lipsa feedbackului este însă un aspect foarte neplăcut. Interacţiunea cadru didactic-student nu este la fel de eficientă. Examenele online sunt și ele greu de organizat, dar simulările dinainte de sesiune și chiar primele examene desfășurate deja au demonstrat că sistemul este unul funcţional. Universitatea ne-a pus la dispoziţie o platformă online care funcţionează bine și care a permis continuarea procesului educaţional.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe