În opinia sa, stomatologia este o artă, mai ales când este făcută cu dăruire, compasiune, dar și cu tehnologii de ultimă generaţie.

Dr. Adriana Celebidache este medic primar specialist în stomatologie generală și specialist în tehnologie laser și estetică dentară.

Și-a început cariera în clinici de stat, iar din 1996 și-a deschis propriul cabinet în Capitală. Treptat, a început să se desprindă din zona de stomatologie generală și să se specializeze în estetica dentară și tehnologie laser.

Cum vă protejaţi de COVID-19, la cabinet?

În prima lună a fost destul de dur, pentru că efectiv nu știam despre ce este vorba. Acum ne-am mai acomodat. Suntem bine echipaţi, în primul rând pentru protecţia pacientului.

Avem circuite speciale. Când pacientul intră în clinică, el este întâmpinat de personal, i se măsoară temperatura, i se dă o mască. Completează un formular și apoi intră în cabinet pe un anumit circuit. În cabinet, noi suntem echipaţi.

În ce constă echipamentul de protecţie?

Sigur, nu mai suntem echipaţi cu combinezoane, dar avem protecţia suplimentară de halate, peste halatul care era înainte. Avem măști speciale cu filtre, ochelari de protecţie, o vizieră, o capelină, două capeline.

E foarte important să fii bine protejat. Toată lumea poartă mască din momentul în care a intrat în cabinet, inclusiv pacientul. Sunt niște reguli stricte. Între consultaţii se face dezinfecţie, iar aerul se sterilizează cu raze ultraviolete.

Care a fost impactul pandemiei asupra cabinetului dv.?

L-am avut închis cam o lună. Am deschis la sfârșitul lui aprilie și în starea de urgenţă. Sigur, atunci ne-a fost destul de greu să procurăm echipamentele de protecţie. Pregătirea cabinetului a fost încă o etapă. Fiind închis o lună, a trebuit să resterilizăm tot. Ne-a luat cam șapte zile.

Apoi ne-a fost foarte greu și cu deschiderea și avizarea de către DSP, pentru că cei de acolo erau foarte aglomeraţi. Ne-au trebuit zece zile ca să vină cineva să ne controleze. Cei de la DSP ne-au controlat foarte bine, au stat trei ore aici, ne-au dat și mai multe indicaţiiși ne-au sfătuit.

Dispeceratele publice, o necesitate

Care au fost provocările pe care le-aţi întâmpinat în acest context?

Ceea ce simţim noi este lipsa unei organizări mai eficiente. Eu fiind în acest context implicată direct, am văzut foarte mulţi oameni care sunt debusolaţi, în sensul că nu sunt informaţii.

Eu consider că un număr de telefon, din patru cifre, ar fi util. Așa cum ni se spune „Purtaţi mască!”, dedesubt ar fi bine să fie scris un număr de telefon la care omul să apeleze. Dacă are febră, dacă se simtă rău, el să apeleze acel număr de telefon, iar cineva să îi răspundă. Se simte nevoia unor dispecerate.

Care ar fi rolul acestora?
Se poate face o reţea cu ajutorul medicilor de familie și al studenţilor care au terminat Medicina, cu absolvenţii care au noţiuni de medicină. Astfel, omului i se poate oferi o informaţie, i se poate spune ce să facă. Nu trebuie neapărat să fie spitalizat.

Tu îi spui (ca dispecer – n. r.) unde anume să se ducă să își facă testul pentru COVID-19. Apoi testul vine cu rezultat pozitiv sau negativ. Dacă vine pozitiv, prin dispecerat, pacientul ar trebui să fie întrebat cum se simte, în ce stare este.

Poţi foarte bine, prin acest număr de telefon, să trimiţi un protocol, să îi spui omului ce să facă în primele zile, apoi să dea telefon dacă i se deteriorează starea de sănătate.

DSP are 200 de angajaţi, nu poate să facă faţă la două-trei milioane de oameni, în București. Deci dispeceratele astea, după mine, ar trebui să existe.
Cum comentaţi recomandările OMS privind amânarea îngrijirilor stomatologice „neesenţiale” în contextul epidemiologic actual?

Poate că intervenţiile chirurgicale mari ar putea fi ușor temporizate, dacă nu este o urgenţă. De exemplu, tu, medic, ai făcut o intervenţie chirurgicală. Ieri pacientul era seronegativ și după trei zile se pozitivează și face, simptomatic, o formă de COVID-19.

E adevărat că pentru organism este greu să se refacă pentru intervenţia chirurgicală și îi este și mai greu să învingă această boală. Dar numai din punctul acesta de vedere. Dar sigur, în mod normal, dacă omul are nevoie de o intervenţie chirurgicală, atunci protecţia lui trebuie mărită.

Trebuie să i se spună pacientului: „Domnule, stai în casă! Dacă cumva trebuie să ieși, îţi pui mască cu filtru!”. Sunt niște metode prin care se poate proteja.

Sau cine intră în casa pacientului, să intre cu mască, iar pacientul să stea cu mască. Trebuie să ne adaptăm, pentru că este greu de ambele părţi. Sigur, cu multe precauţii și protocoale bine puse la punct, mergem înainte.

Mai mult timp cu pacientul

Cum credeţi că se va schimba în viitor activitatea în cabinetele stomatologice?

E adevărat că tehnologia modernă ne poate ajuta, vom putea face în așa fel încât prezentarea la medicul stomatolog să se facă mai rar și numărul de ședinţe să fie limitat.

Există acum sistemul CAD/CAM, digital, prin care putem să realizăm lucrări protetice simple, cât și unele ceva mai complicate, cu un aparat numit „milling machine”, într-un timp mai scurt.

Poţi să realizezi o coroană sau o punte cam în 20 de minute. Dacă ţi se prezintă în cabinet un pacient care are un molar fracturat sau o
punte care s-a fracturat, tu poţi să îi rezolvi întreaga problemă în trei sau patru ore.

În felul acesta petreci mai mult timp cu pacientul. În acest interval îi mai faci și alte proceduri, iar la sfârșit pleacă și cu lucrarea definitivă. Iar ăsta este un avantaj.

Cum s-a schimbat relaţia dintre medicul stomatolog și
pacient, în pandemie?

Pacienţii parcă sunt mai încrezători și nu mai sunt așa de sceptici. Probabil că din cauza șocului prin care au trecut, au mai multă încredere. Ei văd că în jurul lor sunt asigurate toate condiţiile și știu că este un efort pentru cabinet.

Este un efort și pentru medic să lucreze cu echipamentul pe el. Dar pacienţii, dragii de ei, sunt înţelegători.

E adevărat, noi facem manoperele într-un timp ușor mai îndelungat, tocmai pentru ca pacientul să fie atent, să îi acordăm exact grija de care are nevoie.

Iar atunci și pacienţii sunt mai toleranţi, ca să spun așa, pentru că văd efortul din partea noastră.

Ce avantaje are laserul în stomatologie, mai ales în contextul actual?

Laserul este tot un bisturiu, dar care, în momentul în care tai cu el, sterilizează, declanșează trei mecanisme de regenerare. Intervenţia este mai curată, mai elegantă și pacientul nu are edem, nu îl doare. Are niște avantaje extraordinare. Eu folosesc laserul în toate specialităţile.

În tratamentele parodontale, care sunt minim invazive: nu mai descoperim gingia ca să putem să curăţăm dinţii, tartrul și tot ţesutul de granulaţie. Facem această etapă în câmp închis.

Pe lângă chirurgie și parodontologie, menţionez și beneficiile în cariologie. Eu fac carii cu laserul WaterLase, fără anestezie. Cât de profundă ar fi caria, nu doare.

Apoi, pe lângă cariologie, îl folosim și în ortodonţie. Strippingul îl facem cu laserul, nu îl mai efectuăm cu turbina. În protetică mai folosim laserul, punem în evidenţă implanturile cu laserul, iar dacă pacientul se grăbește, pot să fac amprentarea chiar în aceeași ședinţă, ceea ce nu pot să realizez cu un bisturiu circular.

Aţi fost tentată să profesaţi în altă ţară?

Tentată în adevăratul sens al cuvântului nu am fost, adică să fac chiar pasul ăsta... Nu! Dar sigur că am comparat de multe ori ceea ce puteam să câștig în străinătate, faţă de ceea ce câștig în România.

Dar nu știu, prin natura mea umană ţin la pământul acesta și de multe ori, nu numai în domeniul stomatologiei, aș vrea și aici să facem ceea ce este „afară”. Eu am pacienţi din Elveţia, care vin de acolo ca să îi tratez. Vă spun: rămân foarte impresionaţi de ce aparatură și ce pregătire avem și de cum ne prezentăm. Deci dacă se vrea, se poate. (râde)