În perioada 28 februarie – 1 martie,
profesorul Giuseppe Argenziano, preşedintele Societăţii Internaţionale de
Dermatoscopie, a fost prezent la Bucureşti pentru a susţine cursul „Principii
de bază şi avansate în dermatoscopie“ organizat de compania La Roche-Posay. În
cadrul acestei reuniuni au fost prezentate criteriile dermatoscopice utilizate
pentru identificarea tumorilor melanocitare şi non-melanocitare, dar şi aspecte
dermatoscopice complexe privind leziunile localizate la nivel unghial, în
regiunea palmo-plantară sau la nivelul mucoaselor. În plus, au fost evidenţiate
aspecte dermatoscopice deosebite ale leziunilor prezente la pacienţi cu vârste
extreme. De asemenea, conf. dr. Cătălin Popescu a prezentat problematica
ganglionului santinelă la pacienţii cu melanom. Prof. dr. Giuseppe Argenziano ne-a răspuns la câteva întrebări, în
exclusivitate pentru „Viaţa medicală“.
– Cât de importantă
este dermatoscopia pentru un dermatolog?
–
Dermatoscopul este stetoscopul dermatologului. Cu ajutorul acestui dispozitiv
pot fi vizualizate aspecte adiţionale pentru numeroase afecţiuni
dermatologice, pornind de la cancerul de piele şi până la bolile inflamatorii
cutanate. Astfel, dermatoscopul deschide o nouă lume, care creşte capacitatea
noastră de a diferenţia între numeroasele aspecte cu care ne confruntăm
zilnic.
– Cât de numeroşi
sunt dermatologii care utilizează dermatoscopia în ţările europene?
–
Situaţia este extrem de diferită între diversele regiuni ale Europei. De
exemplu, Italia este o ţară în care dermatoscopia a fost introdusă cu mult timp
în urmă şi, astfel, în ţara mea, practic toţi dermatologii folosesc
dermatoscopul în fiecare zi. În alte ţări, precum Spania, Franţa sau Germania,
dermatoscopia a început să fie utilizată ceva mai târziu dar, în acest moment,
majoritatea dermatologilor folosesc această tehnică. Pe de altă parte, sunt
câteva ţări, precum Polonia, Norvegia, Suedia şi, probabil, România, în care
utilizarea dermatoscopiei a început de doar câţiva ani şi este necesară
realizarea unui schimb de experienţă. Pentru aceasta mă găsesc astăzi aici.
–
Dermatoscopia trebuie să rămână o tehnică rezervată dermatologilor sau ar putea
fi folosită şi de medicii de familie?
–
După părerea mea, dermatoscopia ar putea fi folosită cu uşurinţă şi de medicii
de familie. De fapt, în urmă cu câţiva ani, în 2006, am realizat un studiu în
care am demonstrat că utilizarea acestei tehnici de către medicii generalişti
poate creşte semnificativ – cu 25% – capacitatea de a recunoaşte leziunile
cutanate suspecte. Problema este că, atunci când ne referim la ţări cu un număr
mare de dermatologi – în Italia sunt numeroşi şi cred că situaţia este similară
şi în România – nu este uşor să îi convingi pe aceştia că această metodă de
investigare ar trebui folosită şi de medicii generalişti. Pe de altă parte, în ţările
în care medicii specialişti sunt puţini, de exemplu Marea Britanie sau
Australia, medicii generalişti utilizează din plin dermatoscopia, chiar în
acest moment.
–
În ţările occidentale se desfăşoară studii privind utilizarea
teledermatoscopiei, în care medicii de familie trimit imaginile preluate cu
ajutorul dermatoscopului către specialiştii dermatologi. Care ar putea fi
beneficiile?
–
Aceste proiecte sunt foarte promiţătoare – din nou, în ţările în care pentru
pacienţi este dificil să obţină o programare la medicul dermatolog. De exemplu,
tocmai am citit un studiu recent realizat în Suedia; în această ţară există un
număr mic de dermatologi şi listele lor de aşteptare sunt foarte lungi. Astfel,
au dezvoltat un sistem ce utilizează tehnologia telefoanelor inteligente, prin
intermediul cărora medicul generalist poate trimite imagini ale leziunilor către
dermatolog, care, la rândul său, poate stabili cât de urgentă este programarea.
Acest studiu a demonstrat că, prin utilizarea acestui sistem, se poate realiza
evaluarea tuturor leziunilor suspecte într-o perioadă de maximum câteva săptămâni,
lăsând pacienţii cu leziuni mai puţin problematice să aştepte o perioadă ceva
mai lungă.
–
Credeţi că un astfel de sistem, în care ar exista o conexiune directă între
pacient şi medicul dermatolog, ar putea fi utilă pentru monitorizarea
leziunilor cutanate?
–
Este o întrebare bună. Sunt câteva încercări în această direcţie, dar, la acest
moment, nu cred că aceasta este o metodologie utilizabilă de către pacienţi.
Desigur, dacă avem de-a face cu un pacient cu sute de aluniţe, poate fi util un
dispozitiv care permite fotografierea unei leziuni ce şi-a schimbat brusc
aspectul. Deocamdată, pot spune că mai este încă mult drum de străbătut în
această direcţie şi văd mai promiţătoare interacţiunea dintre medicul de
familie şi dermatolog decât cea dintre pacient şi medicul specialist.
–
Există, de asemenea, o serie de studii privind diagnosticul dermatoscopic
automat al leziunilor. Poate fi acesta o soluţie?
–
Putem să îl uităm. Nu funcţionează deloc.
–
Dermatoscopia este o tehnică importantă în principal pentru diagnosticarea
cancerului de piele. Care este impactul metodei în alte arii ale dermatologiei,
precum bolile inflamatorii ale pielii?
–
Consider acest domeniu foarte promiţător. În ultimii ani, am publicat o serie
de studii privind diagnosticul dermatoscopic al scabiei şi al multor altor
infecţii ale pielii. În prezent, ştim cum să recunoaştem dermatoscopic afecţiuni
precum psoriazisul, lichenul plan şi alte boli inflamatorii cutanate. De
asemenea, există studii privind aspectele dermatoscopice ale bolilor scalpului
şi părului. Astfel, în prezent, sunt numeroase aplicaţii ale dermatoscopiei.
Aşa cum am mai spus, dermatoscopul este un dispozitiv ce ar trebui să se găsească
în buzunarul oricărui dermatolog.
– Este important să
asociem dermatoscopia cu alte tehnici imagistice, precum microscopia confocală in vivo?
– Sunt două probleme legate de microscopia
confocală. Prima este că necesită un training îndelungat pentru a căpăta suficientă
expertiză, iar cea de a doua – şi cea mai importantă – este că necesită
echipamente costisitoare. În timp ce un dermatoscop costă trei-patru sute de
euro, microscopul confocal poate ajunge la o sută de mii de euro. Astfel, eu nu
consider microscopia confocală o metodă cu aplicabilitate clinică pe scară largă.
Pentru moment, este o tehnică utilizată în special în cercetarea ştiinţifică.
– În legătură cu
cercetarea ştiinţifică, în opinia dumneavoastră care sunt principalele arii de
cercetare în domeniul dermatoscopiei?
– Sunt numeroase proiecte în desfăşurare. De
exemplu, una din ultimele evoluţii în domeniu este încercarea de a combina dermatoscopia
şi evaluarea clinică a pacientului. La început ne-am concentrat pe realizarea
unei evaluări comparative a datelor dermatoscopice şi a celor clinice. Acum
trebuie să combinăm datele clinice şi dermatoscopice pentru a ajunge la
rezultate mai bune. Aceasta este direcţia după părerea mea. Acesta este
viitorul.
– În final, care sunt
sfaturile dumneavoastră pentru dermatologii români?
– Sfaturile mele sunt cuprinse în informaţiile
pe care le împărtăşim zilele acestea, în faptul că nu trebuie să ne temem de
această nouă tehnică, pe care trebuie să o folosim în fiecare zi, şi că, pe măsură
ce o vom folosi mai intens, performanţele noastre vor creşte. Într-adevăr, cred
că este momentul ca toţi dermatologii din România să înceapă să utilizeze
dermatoscopia.
.jpg)
