Una dintre cele mai importante manifestări
științifice din România, Congresul național de cardiologie, va avea loc în
perioada 20–23 septembrie la Sinaia, în organizarea Societății Române de
Cardiologie (SRC). Manifestarea este una cu o îndelungată tradiție, anul acesta
ea ajungând la a 56-a ediție.
Potrivit profesorului Dragoș Vinereanu, viitorul președinte al SRC,
congresul este o foarte bună oportunitate pentru participanți de a găsi
răspunsuri concrete pentru diferite situații întâlnite în practica lor. Și anul
acesta sunt așteptați peste trei mii de participanți, medici din diferite
specialități – cardiologie, medicină internă, diabetologie, neurologie,
medicina familiei etc. Mai multe detalii ne oferă viitorul președinte SRC în
cele ce urmează.
– Cum se prezintă România în 2017 în domeniul bolilor cardiovasculare?
–
În continuare, în statisticile internaționale, suntem pe primele locuri în
ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea prin bolile cardiovasculare.
– Care sunt cauzele acestei situații?
–
Principala cauză este fumatul, în special în rândul tinerilor. Consecința:
infarcte și accidente vasculare cerebrale la vârste din ce în ce mai scăzute.
– Cât din ceea ce ar trebui să facă România chiar se face pentru limitarea
îmbolnăvirilor din cauze cardiovasculare, respectiv diminuarea consecințelor
acestor boli?
–
Pentru limitarea consecințelor bolilor cardiovasculare avem acțiunile
prioritare ale Ministerului Sănătății și programele din domeniul cardiovascular
ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Sunt bine structurate și relativ
bine finanțate. Dar se adresează doar celor care au avut un eveniment
cardiovascular. Este esențial să avem și un program național de prevenție a
bolilor cardiovasculare.
– Care sunt principalele provocări actuale în bolile cardiovasculare?
–
Aș zice, mai întâi, tratamentul insuficienței cardiace, în special al celei
acute. Apoi, noile tratamente în domeniul dislipidemiilor, tratamentul unor
anumite forme de cardiomiopatii etc.
– Dar în domeniul cardiologiei intervenționale?
–
Cardiologia intervențională se „întinde” din ce în ce mai mult spre domeniul
tratamentului valvulopatiilor și al cardiopatiilor congenitale. Din fericire,
la presiunea Societății Române de Cardiologie, conducerea Casei Naționale de
Asigurări de Sănătate a înțeles acest lucru și a aprobat programele de
tratament al valvulopatiilor și bolilor congenitale prin proceduri
internaționale. În acest fel, din ce în ce mai mulți pacienți pot beneficia de
aceste proceduri noi și eficiente.
– Recent, la Barcelona, a avut loc congresul european de cardiologie. Ce a
adus nou pe zona cercetării în bolile cardiovasculare?
–
Principalele concluzii ale studiilor comunicate recent la congresul european de
cardiologie ar fi: utilizarea rivaroxabanului în doză mică în boala
aterosclerotică stabilă; rolul noilor terapii antiinflamatorii, bazate pe
anticorpi monoclonali, în boala coronariană stabilă; rolul educației la
diferite niveluri în creșterea utilizării tratamentului anticoagulant în
fibrilația atrială; siguranța utilizării anticoagulantelor orale non-vitamina K
(NOAC) în asociere cu antiagregantele plachetare și în caz de cardioversie;
inutilitatea oxigenoterapiei la pacienții cu infarct miocardic și saturație a
oxigenului de peste 90%.
– S-au extins indicațiile NOAC?
–
Pe lângă fibrilația atrială și boala tromboembolică, apar noi „teritorii” în
care NOAC ar putea avea avantaje. Prezentarea studiului COMPASS la congres,
recent publicat în New England Journal of Medicine și Lancet,
deschide utilizarea NOAC în boala aterosclerotică stabilă. Toate aceste
rezultate fascinante vor fi discutate pe larg în cadrul congresului.
– Mai sunt așa-numitele zone gri în domeniul anticoagulantelor, unde încă se
așteaptă rezultatele studiilor?
–
În medicină vor exista întotdeauna zone „gri”. De aceea, cercetarea în
cardiologie este atât de importantă. O parte dintre aceste zone vor fi
acoperite prin rezultatele noilor studii clinice publicate anul acesta.
– Care ar fi principalele capcane ale interpretării studiilor clinice?
–
Aici putem discuta multe, începând cu lipsa puterii statistice, utilizarea
excesivă a analizei de subgrupuri, interpretarea eronată a rezultatelor. Dar
despre toate acestea vom discuta pe larg la congresul de la Sinaia, în cadrul
sesiunii comune cu Asociația americană de cardiologie, cu participarea a doi
reputați specialiști americani în domeniul conducerii studiilor clinice,
profesorii Christopher Granger și Eric Peterson.
– Ce le-ați pregătit participanților pentru congresul de anul acesta?
–
Congresul național de cardiologie este una dintre cele mai importante
manifestări științifice din România. Tematica de anul acesta este dedicată, în
special, prevenției cardiovasculare. Acest lucru nu este întâmplător. Este
explicat, în primul rând, de prevalența importantă și, aș spune, îngrijorătoare
a morbidității cardiovasculare în România. Totodată, prin alegerea acestei
teme, ne propunem să atragem atenția încă o dată asupra importanței existenței
unui program național de prevenție a bolilor cardiovasculare. Vor fi și câteva
sesiuni speciale, organizate cu societăți internaționale de cardiologie de mare
prestigiu, cum ar fi Societatea europeană de cardiologie și Asociația americană
de cardiologie.
– Din experiența anilor trecuți, ce teme ocupă primele locuri în preferințele
medicilor cardiologi la aceste congrese?
–
Evident, în preferințele medicilor cardiologi sunt temele care discută noile
ghiduri din domeniul cardiologiei, de data aceasta, cele recent lansate la
congresul european de cardiologie, care se referă la infarctul miocardic, boala
vasculară periferică, valvulopatiile și dubla antiagregare plachetară. În al
doilea rând, teme de interes vor fi și cele legate de discuția studiilor mari,
comunicate la congresul european, și la implicațiile lor în practica clinică
curentă.
– La congresul de la Sinaia, veți prelua mandatul de președinte al SRC. Ce
intenții aveți în această calitate?
–
Nu îmi propun un program complex, ci doar câteva lucruri pe care să reușesc să
le realizez în următorii trei ani: promovarea programului național de prevenție
cardiovasculară; promovarea programului național de finanțare a unităților de
supraveghere și tratament avansat al pacienților cardiovasculari critici,
similar cu finanțarea secțiilor de anestezie și terapie intensivă; alinierea
pregătirii în cardiologie la standardele europene; promovarea registrelor
naționale în domeniul bolilor cardiovasculare; creșterea rolului educațional al
SRC la nivelul populației generale și, în special, în școli și licee.