Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Endocrinologia, o specialitate atractivă pentru rezidenţiat

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU joi, 20 iunie 2019, ora 13:28

Săptămâna aceasta are loc, la București, a XXVII-a ediţie a Congresului Naţional de Endocrinologie, organizat de Societatea Română de Endocrinologie (SRE). Despre temele abordate, colaborarea cu societăţile profesionale şi perspective de viitor ne-a vorbit prof. dr. Cătălina Poiană, președinte SRE, prorector UMF „Carol Davila”, președinte Colegiul Medicilor din Municipiul București, într-un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa medicală”.

Care este principala problemă pe care o întâmpină medicii endocrinologi?

Vă răspund tranșant: finanţarea insuficientă a cercetării, fără de care nu este posibil nici progresul profesional, al fiecărui medic, nici al sistemului, în ansamblu. Cum nu văd posibile miracole, în condiţiile în care societatea românească, în niciun domeniu, nu alocă suficient cercetării, cred că pe termen scurt o soluţie ar fi punerea în comun a resurselor și expertizei între „fraţi”, ceea ce ne-ar da o altă anvergură, împreună. O colaborare mai strânsă cu colegii de la diabet ar fi benefică și pentru endocrinologi, și pentru diabetologi. În plus, stă doar în puterile noastre, nu trebuie să așteptăm să primim nimic din afară.

Ce ne puteţi spune despre colaborarea cu Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice?

Este o colaborare firească și care a luat naștere în mod logic. Endocrinologia, diabetul, nutriţia și bolile metabolice aparţin aceleiași familii de patologie endocrină. Întrebarea este de ce nu am început aceste colaborări mai devreme. Cred că lipsa cronică de resurse, care a marcat primele decenii de după 1989, a împins profesioniștii să caute soluţii individualiste. Fiecare a încercat să facă mai mult pentru specialitatea sa, uitând că unirea înseamnă putere, că succesul terapiilor multidisciplinare presupune colaborare, nu competiţie, iar impactul negativ al abordărilor fragmentare se răsfrânge, în primul rând, asupra pacientului. Într-o epocă în care abordările sunt mai degrabă integrative decât fragmentare, a rămâne încremeniţi într-un proiect depășit de istorie înseamnă a nu mai avea niciun viitor.

Cât de importantă este colaborarea interdisciplinară în endocrinologie?

Colaborarea cu oncologii, gastroenterologii, cardiologii, reumatologii sau ortopezii este esenţială în domenii cum ar fi lupta cu tumorile neuroendocrine, obezitatea și sindromul metabolic, hipertensiunea arterială secundară, osteoporoza, bolile metabolice osoase și altele. Cu atât mai mult este necesară colaborarea între cele două discipline care au fost separate administrativ în România: endocrinologia și diabetul. Cu excepţia Poloniei și a unor landuri germane, peste tot în lume cele două specialităţi funcţionează împreună.

Ce ne pregătiţi pentru noua ediţie a Congresului Naţional de Endocrinologie?

Nu puteam să nu ţinem seama, în organizarea acestei manifestări, că endocrinologia a fost prima specialitate aleasă la examenul de rezidenţiat de anul trecut. Interesul arătat de tinerii noștri ne obligă să privim manifestările știinţifice în primul rând din perspectiva pregătirii acestora. Tinerii specialiști endocrinologi și medicii rezidenţi pot, astfel, beneficia de experienţa clinicienilor consacraţi pe toată durata lucrărilor, dar mai ales la cursul precongres. În cadrul acestui curs se vor prezenta cazuri clinice pe principalele capitole de patologie, oferindu-se suportul știinţific al abordărilor diagnostice și terapeutice. Sesiunile plenare și simpozioanele știinţifice sunt dedicate actualităţilor, dar și unor teme ce ridică încă unele controverse în domeniu. Orientându-ne spre viitor, un mare accent este pus pe sesiunile de comunicări orale dedicate tinerilor endocrinologi, astfel încât ei să-și poată expune rezultatele cercetărilor personale. O sesiune generoasă de postere completează într-o manieră inspirată programul.

Care sunt noutăţile anul acesta?

Participarea unor reputaţi lectori din străinătate, dar și a reprezentanţilor de seamă ai școlii românești de endocrinologie, recunoscuţi în plan internaţional, a fost o constantă a ultimilor ani. Ca noutate, aș semnala organizarea unor sesiuni știinţifice împreună cu Societatea Română de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice, precum și cu Societatea Română de Cardiologie, colaborări rezultate din necesitatea abordării multidisciplinare a multor capitole de patologie endocrină. Un accent deosebit se va pune pe noile strategii genomice pentru înţelegerea bolilor endocrine, vom discuta despre biomarkeri în cancerul tiroidian, managementul pacientului, riscul de transmitere genetică a tumorilor neuroendocrine și tendinţe actuale în terapie.

Osteoporoza reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Care sunt tendinţele actuale în tratamentul osteoporozei de postmenopauză?

Vă mulţumesc pentru această întrebare! Atingeţi un domeniu drag sufletului meu și căruia i-am dedicat mult din activitatea mea ca endocrinolog, atât pe plan naţional, dar și internaţional. În ceea ce privește menopauza și osteoporoza de postmenopauză, aș remarca tendinţa revenirii și recunoașterii importanţei terapiei hormonale. O dovadă în acest sens este ghidul de practică clinică privind managementul farmacologic al osteoporozei la femei în postmenopauză, publicat recent, în luna mai, de Endocrine Society în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism. Ghidul recomandă explicit utilizarea terapiei hormonale de menopauză și a tibolonei la femei în postmenopauză aflate la risc crescut de fracturi osteoporotice și care prezintă simptome vasomotorii de menopauză, cu respectarea, bineînţeles, a contraindicaţiilor și evitarea riscurilor. În acest an, vedeta tratamentului în osteoporoză este, fără doar și poate, terapia anabolică, odată cu aprobarea de către FDA a unei noi clase destinate acestui tip de tratament. Este vorba de a doua terapie biologică utilizată în osteoporoză, respectiv anticorpii antisclerostină.

Aţi menţionat că veţi aborda în cadrul congresului și o serie de controverse știinţifice în domeniu. Care ar fi acestea?

Există dezbateri pe teme de larg interes, limitate nu doar la specialitatea noastră, ci multidisciplinare, care pot fi soluţionate doar prin discuţiile argumentate între experţi la astfel de reuniuni știinţifice. Vă dau exemplul unor titluri din program care spun tot: „Hipertensiunea arterială secundară endocrină: să facem sau nu screening?”, „Este nevoie de screening al funcţiei tiroidiene în sarcină?”, „Să reducem tratamentul cu iod radioactiv în cancerul tiroidian diferenţiat?”. Sunt sigură că răspunsurile la întrebări vor suscita atenţia specialiștilor, că acest dialog va aduce un progres în practica de zi cu zi a fiecăruia dintre noi și o mai bună performanţă a sistemului sanitar, în ansamblu.

Cum vedeţi viitorul endocrinologiei în România?

Este o specialitate cu un potenţial uriaș, semnalat și de cel mai sensibil senzor, pe care l-am menţionat deja: alegerea ei de către tinerii medici la examenul de rezidenţiat. Noul curriculum de pregătire în endocrinologie din ţara noastră, elaborat de Comisia de Endocrinologie consultativă a Ministerului Sănătăţii, respectă recomandările UEMS (European Union of Medical Specialists) și permite tinerilor endocrinologi români să profeseze pe tot teritoriul Europei. Viitorul specialităţii se vede cel mai bine la acest congres, la care participă peste 600 de medici din ţară și străinătate. Nu este ușor să organizezi o astfel de manifestare, la un standard atât de ridicat. De aceea, vreau să mulţumesc, prin intermediul săptămânalului „Viaţa medicală”, boardului SRE pentru implicare, determinare și profesionalism, precum și membrilor comitetelor știinţific și de organizare ale congresului și cursului precongres.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC