Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Empatia în stomatologie

Viața Medicală
Dr. Sorin CHIVU vineri, 7 iulie 2017

Medicul stomatolog dr. Ramona Claudia Crețu practică medicina dentară de 16 ani, în București, timp în care a obținut și competențe în implantologie și parodontologie.
În această perioadă, a efectuat și un stagiu de pregătire de un an la Spitalul de Urgență „Sf. Ioan” din București.

 

 

     – Ce v-a atras către stomatologie?
     – Pot spune că stomatologia a venit spre mine. Eu am vrut să fac medicină generală, dar, dintr-o întâmplare ce s-a dovedit a fi fericită mai târziu, am ajuns să fac stomatologie. A fost o alegere mai bună față de ceea ce aș fi făcut în mod conștient. Eu nu consider stomatologia o meserie, ci mai degrabă un meșteșug, în care faci ceva cu mâinile tale. Am lucrat foarte mult, chiar din timpul facultății, și acest lucru mi-a plăcut enorm.
     – Aveți și nemulțumiri în activitate?
     – Bineînțeles, în sensul că îți dorești ca lucrurile să îți iasă cât mai bine, tehnicianul dentar să lucreze cât mai bine. Ține foarte mult și de tipologia fiecăruia, de cât de perfecționist este practicianul. Însă nemulțumiri apar tot timpul, legate de materiale, tehnicieni dentari sau chiar de mine. Însă nu sunt lucruri care nu pot fi depășite.
     – Cum este pacientul român în raport cu stomatologul?
     – Există foarte multe tipuri de pacienți. Cei mai mulți dintre ei merg pe la multe cabinete, unde chiar dacă actul medical nu are cusur, partea de comunicare medic–pacient lasă de dorit. În momentul în care pacientul este mulțumit și din acest punct de vedere, rămâne fidel. Depinde de cum reușește fiecare clinician să stabilească o punte de comunicare cu acesta. Doar așa ne putem asigura că pacientul va urma recomandările oferite după încheierea tratamentului.
     – De ce apare frica de stomatolog?
     Frica de stomatolog este, comparativ cu alte ramuri medicale, mult mai pregnantă. Printre cauze se regăsesc episoade sau experiențe negative din perioada copilăriei sau anturaje, prieteni, cunoscuți care au avut experiențe neplăcute de acest gen. Contribuie însă și lipsa de cunoștințe, mai ales în contextul dezvoltării materialelor anestezice și al modului de lucru. Sau, poate să fie pur și simplu frica de durere, de necunoscut, care printr-o comunicare eficientă poate fi depășită.
     Discrepanța dintre spitalele românești și cele din țările dezvoltate este destul  de mare. Este acest lucru valabil și în cazul stoma­tologiei?
     În ceea ce privește sistemul de stat, stomatologia este sub nivelul mării. Prin urmare, nu există termeni de comparație. În rest, standardul este variabil în sistemul privat, în țară, dar și în străinătate. Sunt foarte mulți factori ce influențează acest standard: marketing, pacienții-țintă și statusul lor economic ș.a. Spre exemplu, am avut un pacient italian căruia i se recomandase în Italia extracția tuturor dinților restanți mobili și inserarea de implanturi ce ar fi urmat să facă parte dintr-o lucrare protetică. Singurul lucru de care acesta avea nevoie era un detartraj riguros pentru a înlătura depozitele extrem de mari de tartru.
     – Implantul dentar este util sau doar un trend?
     Sunt cazuri în care implantul dentar poate fi recomandat cu moderație – el nu este un panaceu. Implantul nu este o soluție viabilă pe termen lung, în comparație cu dintele propriu. Prin urmare, metodele conservative, cele care mențin cât mai mult dintele pe arcadă, în pofida afectărilor odontale și parodontale, pot fi un răspuns. Parodontologia poate fi o soluție.
     – Stomatologia colaborează cu alte specialități medicale?
     – Categoric. Este în interesul pacientului ca medicii de diverse specialități să colaboreze între ei, mai ales când este prezentă o afecțiune cardiacă, diabet, alergii sau boli imunologice, patologii orale sau boli oncologice. De pildă, un pacient fidel a avut o sincopă vaso-vagală după anestezia cu vaso-constrictor la opt dimineața, după ce cu doar patru ore mai devreme avusese un infarct în timpul somnului (după cum aveam să aflu apoi de la medicul cardiolog). Dacă nu ar fi existat această colaborare între medici, deznodământul pacientului ar fi fost cu totul altul.
    – Este considerată stomatologia mai scumpă ca alte specialități medicale?
    – Da, spre deosebire de celelalte specialități medicale, este mai scumpă, pentru că majoritatea stomatologilor nu colaborează cu CNAS, prețul intervențiilor fiind achitat integral de pacient. Din păcate, România este un caz social și sunt multe categorii defavorizate, care fără aceste asigurări nu își pot permite astfel de servicii. Stomatologia a fost denigrată, a fost considerată ,,Cenușăreasa medicinii românești”, iar stomatologii au fost discreditați în medicină, din considerente morale și financiare. Sunt colegi care încă ne consideră ,,dințari”. Pe de altă parte, CNAS a scăzut de la an la an plafonul până în punctul în care nu sunt suficiente fonduri pentru a trata mai mult de unul-doi pacienți lunar. Plafoanele rezervate stomatologiei ori au fost redirecționate către alte specialități ori au fost reduse peste tot, la nivel național, iar acolo s-a hotărât să se scadă de la stomatologie. Astfel noi am fost descurajați să mai colaborăm cu CNAS. Cu ajutorul Casei de Asigurări sau nu, oamenii au în continuare nevoie de noi.
     – Dumneavoastră de ce ați întrerupt colaborarea cu CNAS?
     – Pentru că plafonul este insuficient pentru a asigura pacienților mei costul manoperelor și materialelor, care oricum sunt decontate la un anumit interval de timp. Ca să ne încadrăm în acest plafon, suntem nevoiți să folosim materiale ieftine, care însă nu permit lucrări cu durată de viață foarte mare, deseori nici măcar pentru intervalul de timp stabilit de Casă. Pentru un pacient, Casa nu decontează servicii decât o dată la șase luni, în condițiile în care o obturație aplicată cu un material ieftin nu rezistă atât. Un alt motiv ar fi excesul de hârtii ce trebuie completate lună de lună, cu CNP și alte date personale ale pacienților, descrierea manoperelor în cel mai mic detaliu etc.
     – Ce părere aveți despre cabinetele stomatologice în școli? Sunt suficiente?
     – Sistemul ar trebui extins, în mod clar. Spun asta pentru că și eu am beneficiat foarte mult la școală, atunci am învățat mijloacele de igienizare principale și auxiliare. Mergeam cu toții la control, într-o perioadă în care nu conștientizam cu adevărat importanța acestor lucruri, ceea ce nu se mai întâmplă astăzi. Acum am întâlnit pacienți care nici nu știu cum să-și mențină o igienă orală satisfăcătoare, darămite un status dentar sănătos. În acel sistem mult hulit de pe vremea lui Ceaușescu, copiii mergeau la control constant, iar unele școli distribuiau și fluor elevilor. Acum, din păcate, sunt mult prea puține cabinete stomatologice pentru a vorbi de un sistem eficient pe plan național.
     – Cum poți avea succes în stomatologie?
     – În primul rând prin a fi om. Să empatizezi cu pacientul, să îi asculți nevoile, să facilitezi comunicarea cu el, să-l abordezi și dintr-o perspectivă psihologică. Aceste instrumente din păcate nu ne-au fost predate la facultate. În orice ramură medicală, pacientul va căpăta încredere în medicul ce empatizează cu el. Chiar dacă acesta este mulțumit pe partea medicală, nu trebuie ignorată cea umană.
     – De ce fug medicii stomatologi de zona rurală?
     – Din lipsa banilor, infrastructurii și a materialelor. Dacă autoritățile locale le-ar crea condiții, medicii ar fi încurajați să meargă acolo.
     – Mulți medici, printre care și stomatologi, pleacă din România. Dumneavoastră de ce ați rămas?
     – Nu mi-a plăcut ideea de a pleca, nu m-am simțit bine printre străini. Cred că aici am reușit, pe cât am putut, să stabilesc relații de suflet cu pacienții. În ecuație a intervenit și familia, locurile natale, felul de a fi, capacitatea de acomodare. Buni sau răi, tot mai bine este printre români. Schimbarea vine prin fiecare dintre noi!

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.