Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Efectele adverse ale antibioticelor

Viața Medicală
Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN vineri, 23 septembrie 2016

Anul acesta, Congresul sud-est european de chimioterapie va avea loc în țara noastră, ediția a șaptea urmând să se desfășoare la jumătatea lunii octombrie (13–15 octombrie), la Sibiu. La congres vor participa peste 300 de lectori din 25 de state, care vor prezenta cele mai recente descoperiri în domeniile chimioterapiei antiinfecțioase și antineoplazice, dar și aspecte legate de vaccinare sau rezistența bacteriană la antibiotice. Despre invitații de la congres, dar și despre câteva noutăți în domeniul chimioterapicelor am vorbit cu prof. dr. Mihai Nechifor, președintele Societății Române de Studiu al Chimioterapicelor.

 

 
 
 
    – Este primul an când acest congres va fi organizat în România. Ce invitați străini vor veni la Sibiu?
   – Va fi prezentă prof. dr. Teresita Mazzei din Italia, fosta președintă a Societății internaționale de chimioterapie, prof. dr. Milan Čižman din Slovenia, dar și specialiști de pe alte continente. Din Argentina va veni prof. dr. Gabriel Levy Hara, iar din Africa de Sud prof. dr. Shaheen Mehtar. Vor mai fi prezenți prof. dr. Vladimir Krcmery din Slovacia, prof. dr. Krassimir Metodiev din Bulgaria și prof. dr. Ian Gould din Marea Britanie. Din partea României vor participa prof. dr. Emanoil Ceaușu, conf. dr. Simina Florescu din București, conf. dr. Victoria Bîrluțiu din Sibiu, dr. Mihaela Lupșe din Cluj, dr. Camelia Grigore din Sibiu, conf. dr. Manole Cojocaru din București.
 
    – Care vor fi subiectele principale ale acestei ediții?
   – Tematica este variată și foarte actuală. De exemplu, va exista o sesiune consacrată problemelor de epidemiologie și terapie a hepatitelor virale, organizată de grupul de lucru al Societății internaționale de chimioterapie. De asemenea, o sesiune dedicată problemelor de rezistență bacteriană, care va fi organizată de Societatea sârbă de chimioterapie antibacteriană, avându-i ca invitați pe dr. Ivana Milošević și pe dr. Goran Stevanović din Serbia. Va fi și o sesiune organizată de Societatea slovenă de studiu a chimioterapicelor, unde se vor discuta practicile de control al rezistenței bacteriene, precum și una despre modul cum interacționează facilitățile din îngrijirea medicală cu rezistența microbiană. Un simpozion moderat de prof. dr. Vladimir Krcmery din Slovacia se va axa pe patologia infecțioasă a migranților și pe măsurile care trebuie luate sub aspectul screeningului acestor persoane, care sunt în număr important. De asemenea, va fi o sesiune de terapie antibacteriană și antifungică, în care vor fi expuse probleme precum terapia infecțiilor severe ale pielii, moderată de conf. dr. Cătălina Luca. Vor fi multe alte simpozioane și sesiuni orale, dar și o sesiune poster cu numeroși participanți, atât din țară, cât și din străinătate.

 

Costuri

 

    – În ce măsură sunt respectate recomandările în ceea ce privește prescripția antibioticelor în practica clinică?
   – În general, în România, dar și în alte țări, se constată existența unei diferențe mari între practica unor formatori de opinie și practica masei mari de medici de diferite specialități, inclusiv din medicina de familie, care de multe ori este depărtată de vârful cunoștințelor teoretice. De aceea, acest congres va avea și un curs, în prima zi, în care se va discuta despre terapia antiinfecțioasă în practica medicală. Medicația antiinfecțioasă nouă este scumpă, iar rezistența la aceste medicamente, fie că sunt antibacteriene, fie că sunt antivirale sau antifungice este tot mai costisitoare. De aceea, utilizarea lor trebuie să se facă judicios. Între anii 2003 și 2015, de exemplu, costul punerii pe piață a unui medicament complet nou s-a dublat. În unele cazuri, realizarea unei molecule noi depășește ca sumă un miliard de dolari. De aceea este necesar ca acest arsenal eficient pe care încă îl avem să fie utilizat cu grijă și pe o bază teoretică solidă. Or, tocmai aici constatăm noi deficiența. Rezistența bacteriană are un cost uriaș, pentru că scoate din uz multe medicamente, iar înlocuirea lor se face cu produse mult mai scumpe.
 
    – Dacă aceste medicamente noi sunt folosite, ar putea să scadă, în timp, rezistența la cele vechi?
   – Dacă o substanță nu se mai utilizează, în timp, rezistența bacteriană scade, dar fără a dispărea cu totul. Dar această scădere se face treptat și nu este aceeași pentru toate substanțele antimicrobiene. Uneori scade mai mult, alteori mai puțin. De aceea, necesitatea descoperirii de noi substanțe rămâne absolută.
 
    – Cum putem diferenția mai bine infecția virală de cea bacteriană?
   – Sunt numeroase teste, dar oricum antibioticul trebuie utilizat în general după antibiogramă. Numărul de situații în care antibioticul se poate da fără antibiogramă este limitat.
 
   – Care sunt acele situații?
  – În mod normal, se administrează penicilină G în tratamentul anginei streptococice. Sunt și alte exemple, dar sunt puține, și în multe cazuri a început să apară rezistența. Antibioticele trebuie utilizate după antibiogramă, dar, deși se cunoaște această regulă, nu prea se aplică. De asemenea, sunt modificări clinice și de laborator care ne arată clar că avem de-a face cu o infecție virală. Doar că mulți medici prescriu uneori și la presiunea aparținătorilor medicație antibacteriană.

 

Efecte colaterale

 

    – Credeți că ar fi util să se mărească numărul de ore de studiu în privința rezistenței la antibiotice?
   – Cred că numărul de ore dedicate antibioticelor, atât în cadrul orelor de farmacologie și farmacologie clinică, dar și de boli infecțioase și în învățământul postuniversitar trebuie să fie mai mare. De asemenea, este insuficient prezentată problema efectelor colaterale, cum sunt cele adverse, economice sau ecologice. Reacțiile adverse sunt o mare problemă, dar din nefericire li se acordă o atenție insuficientă. Raportarea lor nu se face, ceea ce este o mare problemă.
 
   – Cum trebuie abordate, din punctul de vedere al tratamentului antibiotic, cazurile de purtători sănătoși?
   – Nu există pentru toate bacteriile aceeași recomandare. În general, purtătorul sănătos se tratează numai în câteva cazuri. Tratarea tuturor pune probleme și este foarte important să știm că trebuie observată starea lui de sănătate, pentru că un purtător sănătos se poate transforma oricând într-un om bolnav.
 
   – În terapia intensivă, cum trebuie să se procedeze în cazul bolnavilor cu infecții severe, dar cu o stare generală care poate contraindica administrarea antibioticelor?
   – În aceste cazuri, medicul trebuie să acționeze întotdeauna în funcție de raportul risc–beneficiu. Riscul, uneori vital, pe care îl are administrarea unei substanțe trebuie comparat cu riscul, de asemenea vital, pe care îl are neadministrarea aceluiași medicament. Cunoașterea cu exactitate a efectelor secundare ale medicamentelor este obligatorie, nu opțională. Dacă medicii nu cunosc aceste reacții adverse și nu cunosc incidența lor în funcție de statusul metabolic și vârsta pacientului, atunci vor greși. De exemplu, într-un studiu al unor autori japonezi despre efectele adverse ale vancomicinei, datele arătau că în stare de non-sepsis, incidența efectelor adverse era de 9–10%. În condiții de sepsis, eu împreună cu colectivul de la Iași, cu care am urmărit această problemă, am găsit o incidență de 28%.

 

Epidemii vs. vaccinări


    – Ce vaccinuri noi au fost create în ultimii ani?
   – De exemplu, vaccinul împotriva meningococului de grup B. FDA l-a avizat în Statele Unite ale Americii în 2015, pentru infecțiile meningo-invazive. O problemă importantă în cazul vaccinurilor este că, din nefericire, există un fel de propagandă, în sensul reducerii disponibilității părinților de a-și vaccina copiii. Acest lucru este deosebit de nociv pentru că vaccinul a salvat milioane de vieți în ultimul secol și reprezintă motivul pentru care o serie de epidemii alteori frecvente nu mai există acum. Efectele adverse ale vaccinurilor nu sunt mai frecvente, ci mai rare decât ale altor medicamente. Lipsa vaccinării predispune însă individul la infecții severe, iar comunitatea la epidemii. Costul combaterii epidemiilor este mult mai mare decât cel al vaccinărilor.
 
    – Ce ar putea face medicul de familie ca să-i convingă pe părinți că este benefic să își vaccineze copiii?
   – În primul rând, ar trebui să existe un cadru legislativ. În România, acesta este deficitar. Este de asemenea clară necesitatea implicării guvernului. În al doilea rând, atunci când un părinte solicită tot felul de tratamente și rețete pentru o boală infecțioasă a unui copil nevaccinat, trebuie specificat clar că motivul pentru care copilul este bolnav este lipsa vaccinării. Pe altă parte, societatea este cea care are de suferit, deoarece sunt cheltuite sume de bani nejustificate. România are cele mai înalte rate de renunțare la vaccinare pe plan internațional. Este absolut inacceptabil ca odată cu progresul științei și cu descoperirea noilor vaccinuri un număr mare de cetățeni să declare că ei nu sunt de acord cu vaccinarea.
 
    – În oncologie, noutatea este reprezentată de tratamentele imunologice. Care este valoarea lor terapeutică și cum se va utiliza în continuare chimioterapia antineoplazică?
   – În momentul de față nu putem vorbi de un declin al chimioterapiei, pentru că medicamentele antineoplazice se produc și se dezvoltă în continuare. De exemplu, în aprilie, FDA a avizat utilizarea în cancerul renal a cabozantinibului. Acest lucru nu înseamnă că chimioterapia antineoplazică este singura modalitate de abordare a acestor boli. Este bine, de aceea, să se caute și alte modalități, dar trebuie să urmărim efectele lor pe termen lung. Eficiența lor se va vedea în timp, pentru că vindecarea oncologică cere cel puțin cinci ani.
 


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.