Newsflash
Interviuri

Durerea ca semnal de alarmă

de Monica GEORGESCU - oct. 9 2017
Durerea ca semnal de alarmă

Reumatologia este o specialitate dinamică, în care ultimii ani au adus progrese remarcabile, în special în diagnosticarea precoce și tratament. Introducerea terapiilor biologice a schimbat vizibil prognosticul pacienților, în special al celor cu poliartrită reumatoidă deformantă. Despre progresele făcute în această specialitate, despre protocoale de tratament și despre importanța registrelor de pacienți am vorbit cu prof. dr. Ruxandra Ionescu, președinta Societății Române de Reumatologie și secretar general al Ligii europene împotriva reumatismului (EULAR).




   Bolile reumatologice sunt recunoscute pentru asocierea cu diferite simptome algice. Atunci când tratăm aceste patologii, ne concentrăm pe ameliorarea simptomatologiei sau pe managementul bolii? Cele două abordări coincid?
    – Simptomatologia algică de diverse intensități reprezintă principalul motiv pentru care pacientul se prezintă într-un serviciu de reumatologie. Durerea atrage atenția asupra patologiei pacientului, astfel încât clasificarea ei corectă reprezintă un pas hotărâtor în stabilirea diagnosticului pozitiv al pacientului. Odată stabilit diagnosticul pozitiv, se tratează boala și se rezolvă durerea.

 

   Sunt pregătiți medicii reumatologi să trateze durerea? Ce competențe ar trebui să aibă un medic pentru a trata durerea?
   – Orice medic ar trebui să fie pregătit să trateze durerea în specialitatea lui. Dar, pentru a o trata eficient, durerea trebuie caracterizată din punctul de vedere al localizării, al mecanismului patogenic implicat, al duratei, al recurenței și al intensității acesteia. Nu cred că trebuie să ai o competență specială în a trata durerea, ci trebuie să fii bine pregătit profesional pentru a identifica și izola cauza acesteia și a o trata corespunzător.

 

Pensionarea precoce

 

   Cum este implicată patologia reumatică în pensionarea precoce?
  – Bolile reumatice – atât cele inflamatorii, cât și cele degenerative – sunt responsabile de deteriorarea structurilor articulare și, implicit, de handicap, aceasta fiind principala cauză de pensionare. Dacă boala este tratată cât mai aproape de debut, există șansa opririi procesului patologic și poate chiar a vindecării bolii, deci a evitării pensionării precoce. Din păcate, există întârzieri ale inițierii tratamentului, care pot ține atât de bolnav (există o perioadă în care pacientul se obișnuiește cu boala și de multe ori refuză tratamentul), dar și de medic (lipsa cunoștințelor despre boală, mijloace inadecvate de diagnosticare, trimiterea întârziată la reumatolog), iar în acest timp articulația se distruge și pacientul ajunge să se pensioneze. După cum știți, avem registrul de boli reumatice și vă pot spune că aproximativ 35% din pacienții tineri cu poliartrită reumatoidă și 28% din cei cu spondilită anchilozantă sunt pensionați din cauza bolii. Procentaje foarte mari, în condițiile în care acești pacienți tineri ar putea fi activi dacă ar fi diagnosticați precoce și tratați corespunzător. La ora actuală, în multe boli inflamatorii reumatice țintim remisiunea bolii, iar un pacient în remisiune este apt de muncă, este o persoană perfect sănătoasă, care se poate bucura de viață.

 

  În calitate de secretar general EULAR, în ce măsură apreciați că practica din România se aliniază cu cea din Europa?
   – Reumatologia din România este clar aliniată celei europene. Există recomandări europene de tratament în majoritatea bolilor reumatice, bine-cunoscute de reumatologii români, care încearcă să le aplice. Ele sunt discutate și la congresului național de reumatologie. Protocoalele pe care le avem pentru tratamentul biologic respectă foarte mult aceste ghiduri europene.
 
    – Este vreo zonă în care sunt probleme?
   – Avem o mică problemă legat de ghidul de spondilită anchilozantă. Aceasta face parte din grupul spondiloartritelor axiale și reprezintă etapa finală a bolii, în care s-au instalat modificări structural ireversibile, vizualizate radiografic. Or, noi folosim aceste terapii biologice, scumpe, pentru a preveni apariția modificărilor structurale, intervenind asupra procesului inflamator, oprind în acest fel apariția modificărilor ireversibile. Aceste date au devenit clare și la nivelul reumatologiei europene destul de târziu, în 2009. De aceea, ghidurile de tratament biologic s-au schimbat în ultimii șapte ani de două ori la nivel european, iar indicația pentru terapia biologică a devenit spondiloartrita axială. Noi, cu ghidul de spondilită anchilozantă, suntem din păcate la nivelul anului 2008: tratăm bolnavii cu boli constituite, ireversibile, nu pacienții cu boli recent instalate, ce pot uita complet că au fost bolnavi, devenind activi profesional. Suntem însă optimiști și sperăm că se va aproba, la CNAS, înlocuirea termenului de spondilită cu cel de spondiloartrită axială.

 

Registrele de reumatologie

 

   Cum au evoluat în ultimii ani registrele de reumatologie din România și din Europa?
   – Dacă ne referim la registrul de boli reumatice din România (RRBR), pot spune că suntem singura țară – nu doar din Europa, cred că din lume – care are toți pacienții cu poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă și artropatie psoriazică tratați cu agenți biologici incluși în registru. Registrul a servit la un moment dat și ca platformă de aprobare online a terapiilor biologice. Acum medicii folosesc registrul pentru a avea o evidență exactă a evoluției pacienților pe care-i tratează. Registrele din lume sunt extrem de importante în evaluarea siguranței terapiilor noi după aprobarea lor de forurile competente. În ultimii doi ani, RRBR a devenit cunoscut la nivel european și putem oferi date privind evoluția și siguranța pacienților sub diverse terapii. În afara registrelor menționate, mai avem funcționale încă trei registre: de vasculite, de lupus eritematos sistemic și de artrită juvenilă. Cred că suntem societatea profesională cu cele mai multe registre.

 

   Câți medici specialiști există la acest moment în țară? Considerați că numărul lor acoperă optim necesitățile?
   – Când am solicitat anul trecut date despre numărul medicilor cu specialitatea de reumatologie, erau în jur de patru sute. În România, însă, nu profesează mai mult de trei sute de reumatologi, foarte puțini. Chiar la nivel european există un deficit de reumatologi. În timp ce în Franța sunt 4,2 reumatologi la 100.000 de locuitori și în Grecia 2,3, în România sunt cam 1,2/100.000.

 

Reumatologia de urgență

 

   Cum colaborează reumatologia cu alte specialități?
   – Multe din bolile reumatice sunt boli sistemice, deci, înainte de a face apel la alte specialități, trebuie să știi să analizezi singur cazul să ai cunoștințe solide de medicină internă. Consulturile interdisciplinare sunt extrem de importante și colaborăm frecvent cu pneumologi, cardiologi, gastroenterologi, ortopezi.

 

   Cum colaborați cu medicii de reabilitare medicală?
   – Colaborăm bine cu toate specialitățile, inclusiv cu medicii de reabilitare medicală. Reabilitarea este importantă în reumatologie, așa cum este și în alte specialități, ca neurologia, pneumologia, ortopedia.

 

    Este nevoie de tratament de urgență în reumatologie? Când?
   – Și în reumatologie sunt multe urgențe. De exemplu, cele ce survin în cadrul bolilor de țesut conjunctiv, cunoscute mai mult drept colagenoze. Oricând un pacient cu lupus eritematos sistemic sau sclerodermie poate prezenta hipertensiune arterială cu diverse complicații, afectări pulmonare severe cu hipertensiune pulmonara, accidente vasculare cerebrale, boală cronică de rinichi, hemoragii digestive. Toate manifestările prezentate sunt amenințătoare de viață și trebuie tratate cât mai prompt, pentru a nu pierde pacientul.

 

Terapii biologice

 

   Ce a adus nou introducerea terapiei biologice în patologia reumatică?
   – Terapia biologică a schimbat vizibil prognosticul pacienților. Astăzi ar trebui să nu mai întâlnim poliartritele reumatoide deformante, frecvente în urmă cu câțiva ani, când nu aveam aceste terapii. Cu ajutorul terapiilor biologice, boala poate fi stopată atât în ceea ce privește procesul inflamator, cât și în privința progresiei leziunilor distructive dovedite radiologic. Așa se face că, practic, mâna unui pacient cu poliartrită reumatoidă poate să arate ca aceea a unei persoane sănătoase.

 

  În prezent, în România, în ce condiții se recomandă terapia biologică? Se poate iniția înainte de eșecul tratamentelor tradiționale?
  – Pentru terapia biologică există protocoale terapeutice destul de apropiate de cele europene. Fiind scumpă, terapia biologică se administrează de regulă după eșecul terapiilor convenționale clasice. La ora actuală, urmărim obținerea remisiunii, adică stoparea activității bolii pentru a preveni distrugerile structurale. În protocoale se regăsesc și situații particulare de administrare a terapiilor biologice. De exemplu, pot fi tratați și pacienți cu poliartrită reumatoidă precoce dacă au mulți factori de prognostic negativ. În protocol sunt menționate criteriile de inițiere a terapiilor biologice, criteriile de continuare a tratamentului în funcție de răspunsul terapeutic și contraindicațiile terapiei biologice.

 

   Protocolul terapeutic actual este stabilit din rațiuni financiare sau pe baza nevoilor pacientului?
   – Protocolul se bazează în mare parte pe nevoile pacientului, cu mica excepție legată de spondilita anchilozantă, pe care am menționat-o anterior. Mai sunt însă multe boli în care există terapii biologice aprobate de EMA, dar încă nerambursate de CNAS. Este cazul vasculitelor sistemice ANCA-pozitive sau al lupusului eritematos sistemic.

 

Congresul SRR

 

  Ce ați pregătit pentru ediția din acest an a Congresului național de reumatologie?
  – Ediția din acest an, a 24-a, se va desfășura la București, în perioada 4–7 octombrie și sperăm să aibă același succes ca în anii precedenți, când numărul de participanți a depășit șapte sute. În tematica ediției din acest an se vor regăsi noutăți în domeniul reumatologiei, o serie de provocări întâlnite în practica clinică, sesiuni dedicate tratării unor boli reumatice sau unor cazuri dificile. Vor fi și comunicări privind rezultatele cercetării, postere electronice sau comunicări orale. Congresul este precedat și în acest an de un curs axat pe terapiile utilizate în reumatologie. Sunt convinsă că vom avea un congres reușit, în care participanții vor afla noutăți științifice, soluții ale rezolvării unor cazuri dificile, dar și răspunsuri la întrebări din practica de zi cu zi.

 

 



 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe