Vasile Bonat este șeful secţiei de Medicină Internă, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriș”, Baia Mare. Este absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu”.

Competenţele sale vizează specialităţile Medicină Internă, Nefrologie, Ecografie generală și Managementul serviciilor de sănătate. Este membru fondator al Societăţii Române de Nefrologie, dar și membru al Societăţii Române de Gastroenterologie.

Care sunt caracteristicile pacientului băimărean?

Pacientul moroșan în general și pacientul băimărean în special este unul obișnuit, suficient de informat, destul de pretenţios și solicită celeritate și calitate în rezolvarea problemelor sale de sănătate. Un fenomen aparte îl reprezintă populaţia îmbătrânită, adesea rămasă singură acasă, fără sprijinul familiei.

Acest fenomen pune presiune pe unităţile sanitare pentru internare, supraveghere, creând dificultăţi și în inserţia familială după ameliorare. Pacientul băimărean vârstnic este un pacient complex, cu multe comorbidităţi, unele profesionale legate de specificul zonei – minerit, chimie, metalurgie, activităţi forestiere.

Obiceiurile culinare ale zonei, bine-cunoscuta ospitalitate a moroșenilor și întrunirile stropite cu horincă contribuie la o patologie specifică: dislipidemii, boli metabolice/diabet, hipertensiune și, nu în ultimul rând, patologie hepaticăneinfecţioasă.

Cât de dificilă a fost îngrijirea pacienţilor în perioada stării de urgenţă?

Reducerea adresabilităţii, „închiderea” parţială a accesului în spital a bolnavilor cronici a făcut ca în acea perioadă să se înregistreze o creștere a incidenţei complicaţiilor, făcând mult mai dificilă compensarea acestora. Accesul limitat a fost completat cu medicina la distanţă, pe care am învăţat-o din mers, din dorinţa de a-i asigura îngrijirile necesare omului bolnav.

Lecţii neînvăţate

Vine valul patru, sunt pacienţii pregătiţi pentru ceea ce urmează?

„Vine, calcă totul în picioare”… Eu trăiesc cu teama că nu am învăţat suficient din experienţa anterioară. La nivelul municipiului Baia Mare, sunt sigur că Spitalul Judeţean de Urgenţă va reacţiona pozitiv, așa cum a făcut-o și până acum. Nu va fi suficientă însă unitatea ATI de aici. Nu am cunoștinţă de infuzie de personal calificat pentru ATI pentru a funcţiona la
parametri și alte compartimente de terapie intensivă decât la Spitalul Judeţean.

Cu ce patologii vă confruntaţi cel mai mult?

Crește incidenţa tumorală malignă, atât în ce privește tumorile digestive, pulmonare, cât și cele onco-hematologice. Moroșenii se îmbolnăvesc, și din păcate și mor, de boli cardiovasculare, de patologie hepatică cu complicaţii, de boli renale cronice, dar și prin accidente. Poate și alcoolul are rolul lui în această patologie.

Dotări echivalente cu centrele universitare

Răspunde Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare provocărilor actuale?

Spitalul este bine dotat cu echipamente medicale, bine încadrat cu personal medical, având în structură secţii și compartimente echivalente cu un centru universitar. S-a înfiinţat, în decursul anilor, compartimentul USTAC din secţia Cardiologie, care asigură terapia pacientului coronarian și cu tulburări de ritm, conform protocoalelor europene actuale.

S-a înfiinţat compartimentul de chirurgie vasculară și este în curs de dotare și încadrare cu personal cel de chirurgie cardiovasculară. În secţia Neurologie s-a deschis compartimentul de stroke pentru a asigura cele mai moderne tehnici de diagnostic și tratament în AVC.

Un loc aparte, și care se bucură de respectul întregului colectiv, este secţia de Terapie Intensivă, care pe lângă susţinerea pacienţilor critici din toate secţiile spitalului, are personal specializat și acreditat în prelevarea de organe. Nu de puţine ori Baia Mare a fost implicată în acest
proces ocupând primele locuri pe ţară.

Cu ce dificultăţi v-aţi confruntat ca medic?

Dificultatea majoră pentru întreg corpul medical a fost confruntarea, la început, cu pandemia de COVID-19, atunci când lipseau informaţiile despre infecţia cu SARS-CoV-2, atunci când ne confruntam cu frica de a nu ne infecta, iar ulterior cu avalanșa de cazuri.

Cu toate că Spitalul Judeţean de Urgenţă nu a fost desemnat ca unitate de asistenţă pentru COVID-19, în perioada de vârf, august-noiembrie 2020, au fost și 80-90 de cazuri internate zilnic.

Situaţia a dus la reorganizarea secţiilor și compartimentelor cu separarea completă a circuitelor non-COVID de cei suspecţi sau confirmaţi, bulversând întreaga activitate a spitalului. Lipsa unei coordonări unice la nivelul municipiului a făcut și mai dificilă activitatea, creând tensiuni inutile și obosind suplimentar personalul implicat în îngrijirea directă a bolnavului.

Boala nu poate fi un business

Dintre toate sistemele medicale implementate în România, care credeţi că a fost cel mai aproape de pacient?

Fără a fi un nostalgic al vremurilor apuse, organizarea ierarhică și cu norme precise este de preferat. Dovada: în perioada de pandemie s-a apelat la comanda militară acolo unde lucrurile au scăpat cu totul de sub control.

Profesorul Iuliu Haţieganu spunea: „Medicina este știinţă și conștiinţă”. Cred că din facultate ar fi nevoie de instruire în acest sens. Boala nu poate fi a priori un business.

Care ar fi nevoile pacientului român?

Pacientul român nu este un pacient bogat, nu este obișnuit cu manevrarea poliţelor de asigurare, de aceea, moral și constituţional statul, prin pârghiile sale, trebuie să-i asigure accesul la servicii de sănătate.

Cât de greu este să fii medic într-un oraș de provincie?

A fi medic într-un oraș de provincie ca Baia Mare este o provocare. Spitalul Judeţean este o structură bine organizată, având toate specialităţile grupate ca într-un uriaș sandvici, fiind facilă cooperarea în echipe medicale.

Dacă în clinică vin pacienţi filtraţi de structurile din amonte, la spitalul din provincie filtrul este foarte rar. Provocarea este la tot pasul, iar dincolo de aceasta, este nevoie de știinţă, conștiinţă, sănătate și
disponibilitate la efort.