Sorana Popescu este medic specialist neurolog în cadrul clinicii KinoMed. În perioada 2008-2014 a urmat cursurile Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Specialista consideră că dacă vrei să fii un specialist bun trebuie să citești în permanenţă pentru a ști ultimele noutăţi din domeniul în care activezi.

Care sunt principalele probleme de sănătate ale pacienţilor dv.?

Cele mai frecvente simptome pentru care pacienţii se adresează medicului neurolog sunt reprezentate de episoadele vertiginoase, de cefalee, durerile lombare, paresteziile sau deficitele motorii.

Dar, de cele mai multe ori, printr-o anamneză detaliată aflăm de mult mai multe simptome și semne, pe care pacienţii le ignoră sau pe care le au de o perioadă mai lungă de timp, astfel încât nici nu le mai percep ca simptome.

Stresul, o componentă a vieţii

Cât de mult contribuie stresul la apariţia afecţiunilor neurologice?

Stresul este o componentă a vieţii ce declanșează în organism o reacţie de tipul „luptă sau fugi”. Cred că modul în care ne adaptăm la stres și durata acestuia influenţează apariţia unor tulburări neurologice precum migrene, vertij, insomnii, scăderea capacităţii de atenţie și de concentrare. Consider că este important pentru pacienţi să depisteze sursa stresului din vieţile lor pentru a putea învăţa metode de gestionare a acestuia.

Cât de important este diagnosticul precoce în bolile neurologice rare?

Bolile rare sunt patologii care au prevalenţă scăzută, însă cu un nivel ridicat de complexitate în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul. Un diagnostic precoce poate ameliora semnificativ viaţa pacientului prin iniţierea din timp a unui tratament, dacă există unul pentru acea afecţiune, sau a unui management adjuvant – recuperare medicală, terapie ocupaţională, psihoterapie, și sporește încrederea în sistemul medical.

Capcana rutinei, de evitat

Aveţi cazuri medicale pe care le documentaţi în timpul liber?

Pentru fiecare caz pe care îl am la cabinet mă documentez. Este important pentru mine să nu intru în capcana rutinei, să consider un caz simplu. Orice caz are complexitatea lui și mă documentez pentru fiecare, pentru a mă asigura că investigaţiile și tratamentul oferit oricărui pacient sunt complete.

Cum ne afectează sănătatea o postură incorectă?

Efectele pe termen lung ale unei posturi incorecte se pot manifesta prin afecţiuni ale coloanei vertebrale (cifoză, scolioză etc.). Nu este exclus să apară dureri la nivelul musculaturii cervicale și occipitale, vertij, cefalee sau tulburări de somn.

În ce constă evaluarea posturii?

Posturometria este o tehnică de depistare a afecţiunilor care duc la modificarea posturii (scolioze, cifoze etc.). Posturometria analizează poziţia capului, alinierea umerilor, conformaţia toracelui, poziţia bazinului și a braţelor faţă de talie și a genunchilor. Este o metodă neinvazivă și non-iradiantă, spre deosebire de radiografia coloanei, care permite efectuarea sa ori de câte ori medicul are nevoie de evaluarea pacientului.

Tratamentul poate ameliora simptomatologia

Povestiţi-ne un caz din cariera dv. care v-a marcat.

Cel mai impresionant caz pe care l-am avut a fost un pacient cu tetraplegie flască, relativ rapid instalată (pe parcursul a două sau trei zile), care ajunsese la camera de gardă și cu insuficienţă respiratorie acută.

La momentul respectiv, din anamneza și examenul clinic părea să fie sindromul Guillain-Barré, dar pentru confirmare era necesară puncţia lombară. Între timp, pacientului i se administrase oxigen pe canula nazală și s-au recoltat analize sangvine, care au evidenţiat o potasemie foarte mare (K = 10 mmol/L).

Această valoare impresionantă a potasiului a fost atinsă cu administrarea consecventă și din proprie iniţiativă a unui diuretic economisitor de potasiu și cu consumul zilnic de banane, fără a-și administra și un diuretic de ansă.

După administrarea tratamentului corespunzător, chiar la câteva ore, pacientul devenise deja paraplegic și nu mai era în insuficienţă respiratorie acută. Recuperarea a fost spectaculoasă, într-o săptămână pacientul recăpătându-și aproape complet forţa musculară.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă medicii neurologi în România?

Aceasta este o întrebare grea – pot să vă spun cu ce probleme mă confrunt eu, dar nu pot vorbi în numele colegilor mei. Cel mai greu îmi este să conving pacienţii să fie consecvenţi în administrarea tratamentelor și, mai ales, în acceptarea diagnosticelor – aici mă refer în mod special la boala Parkinson și la tulburările cognitive (de la ușoare până la severe).

Din practică, am observat că aceste diagnostice reprezintă pentru majoritatea pacienţilor un fel de sentinţă definitivă, deși mereu le explic că tratamentul le poate ameliora simptomatologia.

Evenimentele medicale, esenţiale în carieră

Cât de des aveţi posibilitatea să participaţi la evenimente medicale?

Cu ocazia pandemiei trebuie să recunosc că accesul la evenimentele medicale a fost facilitat, dar îmi este dor de interacţiunea socială din cadrul evenimentelor medicale.

Evenimentele medicale de orice fel sunt extrem de importante în viaţa oricărui medic – oferă noutăţi în specialitatea respectivă și, mai mult, oferă experienţele medicilor de oriunde (acesta fiind un cadou nepreţuit pentru orice medic care își dorește să fie tot timpul la curent cu noutăţile).

Ce faceţi în timpul liber, cine sunteţi dincolo de halatul alb?

Timpul liber este dedicat familiei în cea mai mare parte, dar și aprofundării studiilor de actualitate. Consider că, dacă vrei să fii un medic bun, trebuie să citești în permanenţă pentru a ști ultimele noutăţi din domeniul în care activezi.

Citiți și: Dr. Codruța Dijmărescu: „Gravidelor le este frică de actul operator”