Newsflash
Interviuri

Dr. George Muntean: „Inteligenţa artificială e menită să vină în ajutorul medicului, nu să îl înlocuiască”

de Demostene ŞOFRON - iun. 4 2021
Dr. George Muntean: „Inteligenţa artificială e menită să vină în ajutorul medicului, nu să îl înlocuiască”

Inteligenţa artificială (IA) are rolul de a-l ajuta pe medic, nu de a-l înlocui, spune dr. George Muntean. Aportul medicului este în continuare indispensabil, fiindcă este nevoie de o corectă interpretare a rezultatelor sistemelor de IA, iar apoi, de transmiterea informaţiilor către pacient și tratarea lui.

dr George Muntean1

George Muntean este medic rezident oftalmolog în cadrul Clinicii de Oftalmologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj.

Tatăl dv. este chirurg generalist, fratele chirurg plastician, dv. de ce aţi ales oftalmo­logia?

În facultate am făcut stagiul de oftalmologie și am rămas cu o impresie plăcută, o atracţie subtilă pentru această specialitate pe care mai mult o simţeam decât o gândeam în mod conștient. Argumentele pe care le-am găsit ulterior pentru a-mi susţine atracţia au fost faptul că oftalmologia este o meserie interesantă, de fineţe și precizie – lucru pe care l-am simţit că mi s-ar potrivi și, nu în ultimul rând, o specializare medico-chirurgicală, prin urmare voi avea parte de ambele „lumi”.

De cât timp vorbim despre IA în această specialitate??

Deși termenul datează din 1956, ea a luat recent un avânt colosal, odată cu apariţia subramurii numite  „deep learning” (DL) – învăţare profundă. În DL, cel mai avansat sistem este reprezentat de reţelele neuronale convoluţionale. Acestea sunt formate din straturi de „neuroni artificiali” a căror conexiune o imită pe cea a cortexului vizual al mamiferelor, fiind arhitecturile cele mai potrivite pentru interpretarea datelor din imagini. În paralel, a evoluat și tehnologia în oftalmologie, prin apariţia camerelor foto de fund de ochi 2D, în 1990, și a tomografiei în coerenţă optică 3D, în 2000, și continua lor îmbunătăţire pe parcursul anilor și până în prezent. Pentru a putea vedea evoluţia în oftalmo­logie, putem compara două studii făcute pentru screen­ingul automat al retinopatiei diabetice folosind IA. Primul a fost făcut în 1996 de Gardner, fiind folosite doar 300 de poze de fund de ochi și tehnica clasică de învăţare automată, iar cel de-al doilea în 2017, de Ting, folosindu-se 100.000 de poze de la persoane de etnie diferită și tehnica de „deep learning”.

IA în oftalmologie

Care sunt beneficiile IA în oftalmologie?

În oftalmologie, IA are trei mari direcţii în care este folosită. Una este să recunoască imagini pentru screening și diagnostic. Un exemplu este screeningul automat pentru retinopatia prematurităţii (RP) – cauza primară de orbire în rândul copiilor, la nivel mondial. Sistemul dezvoltat în 2015 detectează forma gravă a RP din pozele de fund de ochi cu o acurateţe de 95%, comparabilă cu cea a altor trei experţi în domeniu. De menţionat, comparaţia este făcută pe pozele de fund de ochi. Examinarea clinicianului cu biomicroscopul indirect rămâne gold standard, fiindcă examinează mult mai bine retina periferică. Un alt exemplu este iGlaucoma, un software creat pentru smartphone, prin care se fotografiază câmpul vizual al pacienţilor pentru a diagnostica modificările date de glaucom. Luând în calcul doar câmpul vizual, pentru sarcina de a diferenţia un aspect normal faţă de unul dat de glaucom, acesta depășește alţi șase oftalmologi. Acurateţea la care a ajuns este de 99%.

În ce alte situaţii poate fi ea folosită?

Degenerescenţa maculară legată de vârstă reprezintă prima cauză de orbire a persoanelor peste 65 de ani de descendenţă europeană. Prof. Schmidt-Erfurth a publicat un articol în 2018 în care, folosind IA, a putut prezice care dintre pacienţi vor trece din forma intermediară în forma gravă finală și, surprinzător, a putut spune de dinainte în care dintre cele două forme, cea uscată sau umedă, va ajunge pacientul. O situaţie deosebită o reprezintă studiul făcut de Poplin în 2017, în care IA deduce factorii de risc cardiovascular doar privind pozele color de fund de ochi. Toate acestea pot reduce substanţial volumul de muncă depus de medic, permiţându-i să se concentreze mai mult pe relaţia cu pacientul. Nu în ultimul rând, se poate mări considerabil volumul pacienţilor care pot beneficia de servicii medicale.

Un ajutor pentru medic, nu un înlocuitor

Care este aportul medicului în cazul IA?

Consensul experţilor în domeniu este că IA e menită să vină în ajutorul medicului, nu să îl înlocuiască. Aportul medicului este văzut în continuare ca fiind indispensabil, fiindcă este nevoie de o corectă interpretare a rezultatelor sistemelor de IA, iar apoi, transmiterea informaţiilor către pacient și tratarea lui corespunzătoare. Farmecul îl va reprezenta să învăţăm să trăim într-o simbioză cu IA și să îi găsim rolul cel mai potrivit în practica medicală de zi cu zi.

În ce alte patologii oftalmologice și-ar mai găsi aceasta aplicabilitatea?

IA poate fi folosită în aproape toate do­meniile din medicină. Probabil, în viitor, va fi integrată în întreaga practică medicală. Studiile de IA existente în oftalmologie sunt foarte diverse. Ele pot cuprinde alegerea tipului de cristalin potrivit pentru pacient, recunoașterea infecţiilor corneene fungice din poze, diagnosticarea precoce a keratoconusului, diagnosticarea glaucomului, prezicerea aspectului estetic după operaţiile de decomprimare orbitară, chiar și diagnosticarea și monitorizarea bolilor neurodegenerative (precum Alzheimer). Modalitatea prin care ar putea IA să își dovedească utilitatea este diagnosticarea cât mai precoce a acestor patologii – chiar înaintea manifestării, și, ulterior, tratarea lor înainte ca ele să-și facă simţită prezenţa asupra vederii.

Ochiul bionic, o soluţie de viitor

Ce se poate face odată instalată pierderea vederii?

Odată instalată pierderea semnificativă a vederii, intră în ecuaţie alte modalităţi terapeutice, care sunt în curs de cercetare, precum ochiul bionic. Terapia genetică este promiţătoare. Luxturna este prima terapie genetică aprobată de FDA. Este destinată pacienţilor cu amauroză congenitală Leber și retinită pigmentară, care au mutaţia în gena RPE65, ambele fiind boli moștenite, care pot provoca o scădere dramatică a vederii încă din copilărie. Tratamentul este livrat prin intermediul unor vectori virali adeno-asociaţi în spaţiul subretinian, unde își exercită efectul. După efectuarea tratamentului, pacienţii au putut parcurge un labirint în condiţii de iluminare scăzută, lucru imposibil de efectuat înainte. Altă tehnologie, care este deja în uz, este OrCam MyEye 2, o cameră atașată ochelarilor, care folosește IA pentru a citi texte sau a recunoaște obiecte ori feţe, pe care apoi i le rostește pacientului. Ea este disponibilă și în România și este subvenţionată de stat.

Ce alte tehnologii urmează să fie implementate în oftalmologie?

O situaţie bine-venită în contextul pandemiei este invenţia aparatelor OCT pentru monitorizarea la locuinţa pacientului. Notal Home OCT este un dispozitiv care monitorizează de acasă pacienţii cu degenerescenţă maculară legată de vârstă, forma umedă. Dispozitivul este ușor de folosit de pacient, fără a fi nevoie de asistenţă. Acesta monitorizează nivelul de lichid din interiorul retinei, semn al activităţii bolii și, odată apărut, este notificat automat medicul curant, pentru a putea administra tratamentul imediat, astfel crescându-i eficacitatea.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe