Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Dr. Anca Bobircă: „Pacienţii rămân în relaţie pe viaţă cu medicul reumatolog curant”

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 11 iunie 2021

Progresele în reumatologie înseamnă și terapii biologice, dar și capacitatea de a-i oferi bolnavului o viaţă comparabilă cu a populaţiei generale. Am aflat aceste lucruri de la dr. Anca Bobircă.

Anca Boirca halat

Anca Bobircă este medic specialist reumatolog la Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino” și la Enayati Medical City, doctor în știinţe medicale și asistent universitar la UMF „Carol Davila” București.

Care credeţi că sunt ingredientele pentru reușita parteneriatului medic-pacient în domeniul bolilor reumatologice?

Cele mai multe dintre patologiile reumatologice sunt cronice. Majoritatea sunt boli autoimune sau inflamatorii. Este esenţial ca pacienţii să primească suficiente informaţii încă de la diagnostic despre patogeneza bolii, despre complicaţiile sale și ale tratamentului, despre prog­nosticul și limitările pe care le impune aceasta.

Pacienţii cu patologie reumatică inflamatorie rămân în relaţie pe viaţă cu medicul reumatolog curant. Iniţial, vizitele la medic sunt mai dese; ulterior, odată ce boala este stăpânită, se răresc, dar pacientul trebuie învăţat să recunoască primele semne de reactivare și să se adreseze medicului curant în timp eficient pentru ca acesta să cupeze orice puseu de activitate (flare), escaladând doze sau asociind alte medicaţii sau chiar
schimbând varianta terapeutică.

Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntaţi în
activitatea dv.?

Pentru bolile reumatice cronice, cea mai importantă etapă este diagnosticul diferenţial. În mod obișnuit, pacienţii se adresează medicului reumatolog pentru o durere articulară sau mai degrabă pentru mai multe dureri și tumefacţii articulare.

Analizând cu mare atenţie tropismul durerii, semnele și simptomele asociate, în mintea medicului reumatolog se croșetează un plan investigaţional, care include analize de laborator (markeri inflamatorii, autoanticorpi și/sau teste genetice), ecografie musculoscheletală, radiologie convenţională, imagistică prin rezonanţă magnetică.

Așadar, un diagnostic diferenţial clar și pozitiv susţinut. Probabil că în reumatologie, ca și în alte specialităţi, limitările pe care le avem ţin de costurile investigaţiilor, de durata până la atingerea planului investigaţional.

Din fericire, foarte multe dintre terapiile revoluţionare – biologice – se regăsesc în protocoalele terapeutice naţionale, iar pacienţii sunt trataţi păstrând recomandările ghidurilor europene – ale EULAR, Liga Europeană de Reumatologie.

Sarcina în boala autoimună – o realitate

Aveţi ca arie de expertiză plann­ingul și urmărirea sarcinilor în bolile autoimune reumatice.

Sarcina în patologia reumatică este un subiect controversat, pentru că avem în atenţie mama și copilul. Dacă acum câteva decenii reumatologii nu încurajau sau mai degrabă limitau acest capitol din viaţa pacientelor, în zilele noastre, datorită unui control eficient al bolii și al variantelor terapeutice compatibile cu sarcina, pacientele pot avea o viaţă de familie completă.

Ne propunem ca nimic din conduita privind activitatea bolii și medicaţia în [perioada de] preconcepţie, în sarcină sau în alăptare să nu influenţeze negativ evoluţia fetală. Obţinerea controlului bolii și oprirea medicaţiei teratogene, alături de evaluarea interdisciplinară reumatologie-obstetrică ginecologie sunt pietrele de temelie ale unui bun planning preconceptual.

Ce progrese s-au înregistrat în reumatologie?

Cercetarea prin prisma medicaţiei biologice a făcut progrese incomensurabile. Un pacient care răspunde la medicaţia antireumatică are o viaţă compatibilă cu a populaţiei generale – nu mai prezintă tumefacţii articulare, nu are dureri, nu are redoare matinală, își păstrează locul de muncă, are viaţă de familie, copii, și lista rămâne deschisă.

Este adevărat că unele boli sunt ușor vitregite ca opţiuni terapeutice, ne referim la bolile de colagen, dar avem speranţa că, în timp, lucrurile se vor așeza și pentru acești pacienţi.

Ce influenţă are stilul de viaţă în apariţia și evoluţia bolilor
reumatice?

Pentru bolile reumatice imune predispoziţia genetică este esenţială, factorii declanșatori suprapunându-se peste acest profil și determinând apariţia simptomelor. Printre factorii de risc am putea aminti expunerea solară, infecţiile virale, cele de tract intestinal și urinar, expunerea la substanţe toxice, traumatismele.

Dacă ne referim la gută, putem accepta cu largheţe că alimentaţia bogată în carne roșie, organe, fructe de mare în exces și consumul de alcool menţin ridicate nivelurile serice ale acidului uric și precipită astfel recurenţa atacurilor de gută.

Altfel, dieta mediteraneană – fructe, legume, salate, pește, adică o alimentaţie bogată în acizi grași esenţiali și vitamine – devenită un model alimentar electiv pentru populaţia generală, este absolut compatibilă și cu pacienţii reumatici.

Modele diferite de pacienţi

În ce stadiu se prezintă pacienţii la reumatolog?

Deși lucrurile au evoluat foarte mult, iar reumatologia a devenit o specialitate tot mai răspândită, există mai multe modele de pacienţi: diagnostic și tratament maximal precoce; diagnostic precoce, dar cu temporizarea medicaţiei imunosupresoare și cu progresie radiologică; prezentare tardivă la reumatolog – progresie radiologică – dizabilitate.

Un profil de prezentare a reumatologiei moderne este pacientul fără simptomatologie, fără sindrom inflamator, fără modificări imagistice, dar cu variabile titruri de autoanticorpi.

În această ultimă situaţie, reumatologul are poziţia ingrată de a invalida suspiciunea unei boli sistemice și totodată obligaţia de a-i prezenta pacientului, care de obicei este deja informat, manifestări clinice pe care le-ar putea dezvolta pe durata vieţii și care devin semnale alarmante și necesită reevaluare reumatologică.

Cum ar putea fi eficientizată echipa multidisciplinară pentru îngrijirea pacientului reumatologic, echipă din care face parte și medicul de familie?

Medicii de familie trebuie să fie sensibilizaţi în recunoașterea manifestărilor reumatologice inflamatorii, pentru a grăbi procesul de prezentare la reumatolog. Medicaţia imunosupresoare este prescrisă iniţial de reumatolog, ulterior însă poate rămâne și în sarcina medicului de familie.

O bună comunicare pacient–medic de familie–reumatolog crește aderenţa la terapie, limitează reacţiile adverse medicamentoase, previne reactivările severe, ameninţătoare de viaţă, previne dizabilitatea și astfel îmbunătăţește calitatea vieţii pacienţilor.

Etichete: anca bobirca Reumatologie boli autoimune boli inflamatorii diagnostic diferential terapii biologice

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.