După ieșirea din starea de urgență a crescut numărul pacienților care se adresează cabinetului de pneumologie. Majoritatea sunt pacienți care au avut COVID și care s-au adresat pentru evaluarea pneumologică la ieșirea din izolare, a precizat, pentru Viața Medicală, dr. Ali Cranta, medic specialist pneumologie.

O parte dintre aceștia au prezentat și forme „long COVID” ce au necesitat evaluare multidisciplinară și tratament de recuperare, în funcție de simptomatologie.

„Ca medic de ambulator, majoritatea consultațiilor le efectuez fizic, cu pacientul în cabinet. Mi-a fost de mare ajutor introducerea consultațiilor la distanță care sperăm să rămână în continuare. De aceste consultații au beneficiat, pe lăngă pacienții cu COVID aflați în izolare la domiciliu, pacienții cu BPOC care aveau nevoie de prescripțiile pentru concentratoarele de oxigen la domiciliu, persoane greu deplasabile și care fac un efort deosebit pentru a veni din 3 în 3 luni la cabinet pentru reînoirea prescripției”, a menționat medicul.

Cazurile de tuberculoză, în scădere

Dr. Ali Cranta a subliniat că deși nu au avut în aceată iarnă cazuri de gripă sau de infecții respiratorii specifice sezonului rece, pacienții de neoplasme au venit în stadii mai grave, avansate. Potrivit ei, și cazurile de tuberculoză par în scădere față de anii anteriori.

„Rămâne de urmărit statistica cazurilor de TBC, deoarece sunt multe cazuri care ajung direct la spital în stadii mai avansate și mai puține diagnosticate în ambulatoriu. Totuși, impunerea purtării măști și distanțarea cu siguranță a contribuit la scăderea numărului cazurilor de tuberculoză”, a adăugat medicul pneumolog.

Pacienții care au avut COVID pot rămâne cu sechele pulmonare, neurologice, cardiace, psihiatrice, digestive sau cutanate.

„Este prematur să spunem cum dispar [sechelele], deoarece ne confruntăm în continuare cu manifestări noi, cărora le căutam o cauză și un tratament adecvat, chiar la distanță de perioada acută de COVID. Unele manifestări dispar în timp, cum sunt anosmia, ageuzia. Altele se vor instala în timp și aici mă refer la fibroza pulmonară”, a explicat dr. Ali Cranta.

De asemenea, medicul pneumolog a subliniat că post-COVID, la ieșirea din perioada de izolare, majoritatea pacienților acuză oboseală, fatigabilitate, constricție toracică, tuse seacă și lipsa aerului. Majoritatea prezintă tahicardie.

Controlul pneumologic este important 

În multe cazuri, spune ea, nu există o corelație între intensitatea simptomelor sau prezența acestora și leziunile pulmonare sau prezența unor comorbidități.

„Am în tratament și monitorizare pacienți cu leziuni minore, care nu depășesc 10% din pulmon, dar care prezintă dispnee severă și cazuri cu leziuni intestițiale în remisie la 3 luni, care acoperă 25-50%, fără sa prezinte vreun disconfort. Prin evaluări spirometrice și tomografice la 3 luni, monitorizăm evoluția. Vom vedea dacă leziunile vor conduce la fibroza și în ce masură va afecta funcția pulmonară”, a menționat medicul.

După ce pacientul a fost infectat cu SARS-CoV-2, controlul pneumologic este important, fiind și primul recomandat datorită afectării preponderent pulmonare. Fiind o afecțiune a căilor respiratorii, pacientul trebuie să înceapă investigațiile cu consultul pulmonar, urmat de radiografia/tomografia pulmonară și analizele uzuale post-COVID.

„De la pneumologie, pacientul trebuie să fie referit celorlalte specialități, funcție de manifestările clinice și modificările paraclinice prezentate de fiecare pacient in parte. Importanța consultului pneumologic se datorează și faptului ca mulți pacienți asimptomatici sau cu simptome minore, au prezentat modificări pe radiografia pulmonară. De aceea se impune consultul pneumologic”, a adăugat dr. Ali Cranta.