Între 14 şi 18 mai, la Sinaia, va avea loc a
patruzecea ediţie a congresului Societăţii Române de Anestezie şi Terapie
Intensivă (SRATI), reuniune la care „Viaţa medicală“ este partener media
principal. Detalii despre evenimentul de peste două luni ne oferă prof. dr. Dorel Săndesc, preşedintele
SRATI.
– Ce aduce nou ediţia
de anul acesta a congresului SRATI?
– În primul rând, anul acesta va fi o ediţie
aniversară, a patruzecea. Aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani, această
reuniune a specialităţii noastre vine „la pachet“ cu alte câteva manifestări ştiinţifice,
devenite deja tradiţionale: congresul româno-francez de ATI, simpozionul
româno-israelian de actualităţi în ATI, congresul asistenţilor de ATI şi
congresul Societăţii Române de Sepsis. Noutatea absolută o reprezintă
organizarea, în 2014, a primei ediţii a simpozionului „România dodoloaţă“ organizat
de societăţile de ATI din România şi Moldova.
– Acesta este numele cu rezonanţă istorică pe
care l-am atribuit primului simpozion. Acum mai bine de un deceniu, printr-un
program iniţiat de profesorul Iurie Acalovschi, sprijinit de societăţile
mondială şi europeană de ATI, medici rezidenţi ATI din Moldova au beneficiat de
burse de studiu la Cluj-Napoca. În acest an, am depus atât la Societatea
Europeană de Anestezie, cât şi la cea mondială, un proiect similar, prin care
rezidenţii ATI din Moldova să poată efectua stagii de pregătire în mai multe
centre din România. Recent, SRATI a decis să sprijine eforturile colegilor noştri
de peste Prut, de racordare a învăţământului ATI la standardele europene, prin
achitarea taxelor de înscriere a acestora la examenul pentru obţinerea diplomei
europene de ATI, examen oficial adoptat în România ca parte a examenului pentru
titlul de medic specialist ATI. Suntem singura specialitate din România care a
făcut acest pas până în prezent. Le-am dăruit, de asemenea, cărţi pentru pregătirea
acestui examen. Participăm activ şi sprijinim organizarea manifestărilor ştiinţifice
din Republica Moldova, iar reprezentanţi ai Societăţii de ATI din Republica
Moldova sunt, în ultimii ani, prezenţe constante, privilegiate, la întâlnirile
organizate în România.
– Anul acesta
organizaţi ediţia cu numărul 40 a congresului SRATI. De unde vine motivaţia din
spatele acestei serii?
– Ne motivează, în primul rând, perseverenţa
înaintaşilor noştri, creatorii şi pionierii acestei specialităţi în România. Ei
au reuşit să menţină neîntrerupt şirul întâlnirilor anuale ale societăţii
noastre. Apoi, ne motivează şi recunoaşterea internaţională fără precedent de
care se bucură Şcoala românească de ATI. Colegi de-ai noştri sunt aleşi în poziţii
de vârf ale celor mai importante societăţi ştiinţifice şi profesionale de
profil din lume. Conf. dr. Daniela Filipescu, de exemplu, este preşedinta
Societăţii Europene de Anestezie (ESA), eu sunt membru în boardul Societăţii
Mondiale de Anestezie, conf. dr. Şerban Bubenek este membru al boardului ESA şi
al comitetului de examinare pentru diploma europeană de ATI, prof. dr. Sanda
Copotoiu este membră a comisiei de etică a ESA, conf. dr. Elena Copaciu şi
prof. dr. Ioana Grigoraş fac parte din boardul european de anestezie. De câţiva
ani, România nu mai este doar o prezenţă pasivă la manifestările ştiinţifice
internaţionale – specialiştii români sunt invitaţi să susţină conferinţe la cel
mai înalt nivel. Personal, am susţinut anul trecut opt conferinţe în străinătate,
iar alţi colegi din SRATI sunt prezenţe constante peste hotare. În acelaşi
timp, tot mai mulţi conferenţiari din străinătate participă la congresele
noastre – peste 45 au confirmat deja participarea pentru anul acesta. Pentru
medicii tineri, mai ales, acest lucru înseamnă foarte mult.
– Cum vă descurcaţi
în noianul de probleme ale sistemului sanitar românesc?
– Aţi atins o zonă foarte sensibilă. Ne luptăm
cu un sistem instabil, imprevizibil şi adeseori opac. Este un efort mare pentru
noi, dar şi o provocare continuă. În a doua jumătate a anului trecut, am reuşit
să implementăm programul naţional de finanţare a cazurilor critice din secţiile
ATI, care a determinat o schimbare radicală în bine a calităţii actului medical
în principalele secţii de specialitate din ţară. Acest program a plecat de la o
realitate evidentă – îngrijirea marilor urgenţe, a cazurilor grave, făcută în
condiţii foarte bune în faza de prespital, care ne obligă la o continuare:
îmbunătăţirea condiţiilor din spital, în speţă din secţiile ATI, inadecvate până
la demararea acestui program. Era o incompatibilitate faptul că se asigura un
standard european pentru faza de prespital, iar, mai departe, se lăsau
lucrurile la voia întâmplării. Asigurând finanţarea suplimentară pentru
cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare neacoperite de asigurările
de sănătate, programul a făcut ca toţi pacienţii critici, indiferent de
etiologie, să beneficieze de îngrijire corespunzătoare. Este o gură de oxigen
pentru toate secţiile spitalului de urgenţă. Programul a fost remarcat şi la
nivel internaţional, eu însumi fiind invitat să îl prezint la trei întâlniri
organizate în ţări vecine, precum şi la congresul european de ATI din 2013, la
Stockholm. În prezent însă, suntem îngrijoraţi pentru că, din cauza instabilităţii
politice, deşi s-a anunţat continuarea programului, încă nu a demarat şi, mai
mult, primim deja veşti despre o reducere a bugetului alocat.
– În
programul congresului SRATI 2014, un loc aparte îl ocupă problematica
transplantului de organe. Despre ce va fi vorba?
– Anul trecut a adus pentru noi o performanţă
deosebită în domeniul transplantului de organe: România a fost ţara cu cea mai
mare creştere (procentuală) din lume a numărului de donori de organe şi ţesuturi,
aflaţi în moarte cerebrală. Un rol esenţial în acest succes l-au avut medicii
ATI din reţeaua naţională de identificare şi management al donatorilor de
organe în moarte cerebrală. Reţeaua a fost constituită la finalul anului 2012,
prin ordin al ministrului sănătăţii, iar eu o coordonez. Vreau să remarc aici
contribuţia esenţială a doctoriţei Carmen Pantiş, pentru realizările exemplare
de la Oradea, precum şi colaborarea foarte bună pe care o avem cu dr. Victor
Zota şi reţeaua de coordonatori de transplant. Din păcate, şi bucuria acestor
realizări este umbrită de faptul că, deşi prevăzută în legislaţie, niciun medic
ATI din reţea nu a primit plata pentru munca efectuată în 2013, iar veştile
despre bugetul programului de transplant pe anul 2014 nu sunt nici ele foarte
bune.
– Cu toate acestea, rămâneţi
optimist?
– Da, trebuie. Aşa cum spuneam, sistemul
sanitar românesc, perceput în general pentru aspectele sale negative, s-a
remarcat, în cursul anului trecut, pentru programul de ATI şi cel de
transplant. Noi credem că dezvoltarea acestora trebuie să rămână o prioritate
strategică, iar congresul SRATI va amplifica acest mesaj.