Depistarea precoce a bolii înseamnă începerea unui tratament timpuriu, cu un prognostic mai bun pe termen lung, subliniază medicul.

Victor Prisacari este medic specialist Chirurgie cardiovasculară. Are o experienţă de peste zece ani în acest domeniu, activând în special în străinătate.

        Clinic, piciorul diabetic se manifestă prin umflarea neobișnuită a picioarelor, apariţia unor ulceraţii, iritaţii și a mirosurilor neplăcute. Afecţiunea se poate instala fără simptome (în contextul neuropatiei senzoriale diabetice), devenind vizibilă abia în momentul în care apare leziunea trofică; se asociază de obicei cu infecţie.

În ce condiţii apare piciorul diabetic?

Apare întotdeauna ca o complicaţie a diabetului, dar necesită o serie de factori predispozanţi pentru a se dezvolta, în contextul afectării circulaţiei arteriale și a neuropatiei apărute pe fondul unor valori glicemice necontrolate. Alţi factori de risc sunt hipertensiunea arterială necontrolată, dislipidemia, nefropatia diabetică cu boală renală cronică, lipsa sistării fumatului și antecedentele de ulceraţie/amputaţie la nivelul membrelor. Toţi pacienţii cu diabet sunt expuși riscului de a dezvolta această patologie, factorii precipitanţi fiind reprezentaţi de igiena deficitară, încălţămintea neadecvată, suprasolicitarea unor zone prin greutate în exces, traumatismele accidentale sau tăierea incorectă a unghiilor.

Este frecventă această boală?

Piciorul diabetic este o patologie frecventă și afectează până la 15% dintre pacienţii cu diabet. Dintre cei afectaţi, 15-20% au nevoie de amputare. Afectează în special bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 60 și 69 de ani, putând apărea chiar mai devreme de această vârstă. Aproximativ 67% dintre pacienţii afectaţi de piciorul diabetic sunt bărbaţi, restul fiind femei.

Atenţie la leziunile tegumentare!

Schimbarea culorii pielii, înnegrirea acesteia, abcesele și amorţirea zonei respective sunt semne care impun o vizită medicală de urgenţă.

Ce trebuie să facă un medic atunci când întâlnește un posibil caz de picior diabetic nediag­nosticat încă?

Mai întâi trebuie să efectueze o anamneză și un examen clinic amănunţit. Pacientului trebuie să i se adreseze o serie de întrebări legate de evoluţia diabetului zaharat și despre modul în care percepe simptomatologia la momentul prezentării. De exemplu, cum își simte piciorul, dacă acesta este cald ori rece sau dacă îi provoacă dureri ori disconfort. Pe lângă anamneză și examen fizic, medicul trebuie să apeleze la o serie de teste de laborator, ecografii Doppler arterial, radiografii sau alte metode care pot confirma sau infirma un astfel de diagnostic.

Este valabil și în cazul medicului de familie?

Medicul de familie poate fi primul care observă problemele pacientului și singurul la care acesta apelează în momentul în care apar primele simptome ale piciorului diabetic. Este de datoria sa ca pacientul să fie informat cu privire la boala cu care se poate confrunta și de a-i oferi acestuia datele și documentele necesare pentru a contacta un specialist în vederea confirmării diagnosticului prin efectuarea unor investigaţii suplimentare.

Care sunt modificările la nivelul piciorului care ar trebui să îl facă pe medic să ia în calcul un astfel de diagnostic?

Medicul trebuie să acorde atenţie leziunilor tegumentare. O piele cu aspect uscat, care prezintă fisuri, deformări sau calus, un picior cu aspect deformat sau vizualizarea leziunilor trofice și a modificărilor la nivelul unghiilor trebuie să ridice suspiciunea clinică de picior diabetic.

Ce ar putea determina aceste modificări?

Lipsa igienei corespunzătoare, a unui tratament medicamentos neoptimizat al patologiei de bază și a complicaţiilor micro- și macrovasculare, cu un control glicemic inadecvat, vor duce inevitabil la apariţia unor modificări trofice la nivelul membrelor inferioare, cu evoluţie spre ulceraţii, abcese etc. Schimbarea culorii pielii, înnegrirea acesteia, abcesele și amorţirea zonei respective sunt semne care impun o vizită medicală de urgenţă.

Cum se tratează piciorul diabetic? Cine poate stabili acest tratament?

Opţiunile terapeutice sunt diverse și vor varia în funcţie de stadiul evolutiv, severitatea afecţiunii și posibilele complicaţii. Pe lângă mijloacele de prevenţie și tratamentul igieno-dietetic, tratamentul multidisciplinar – diabetolog + cardiolog + chirurg – joacă un rol foarte important. În cazul în care pacientul prezintă o rană sau o infecţie la nivelul piciorului, principalul tratament pentru acesta este cel local, de plagă, asociat cu antibiotice. Cazurile avansate, cu afectarea vaselor mai mari ale membrelor pelvine, ce pot duce la amputare, se pot trata prin intermediul revascularizării acelui membru, care se poate realiza printr-un procedeu endovascular sau prin operaţie de bypass sau hibrid.

Evitarea complicaţiilor

Care sunt și când apar complicaţiile piciorului diabetic?

Complicaţiile apar atunci când pacientul nu primește tratament sau este tratat în mod greșit. Infecţiile de la nivelul pielii cu progresarea spre ţesuturile moi sau oase, abcesul, gangrena, deformarea picioarelor sau amputarea sunt complicaţiile ce pot apărea în cazul piciorului diabetic.

Cum pot fi evitate?

Pe lângă controlul optim al factorilor de risc, diagnosticarea timpurie a piciorului diabetic, administrarea unui tratament eficient și igiena corespunzătoare a pacientului sunt singurele modalităţi prin care se pot evita complica­ţiile. Managementul diabetului joacă un rol important în evoluţia și tratamentul piciorului diabetic, ţinta fiind un control bun al valorilor glicemice, al tensiunii arteriale și al valorilor lipidice.

Există o predispoziţie genetică pentru aceste complicaţii?

Există cu siguranţă o predispoziţie genetică în legătură cu diabetul zaharat de tip 1 sau 2, dar nu se cunoaște o predispoziţie clară legată de apariţia complicaţiilor. Este posibil să existe anumite caracteristici legate de calitatea ţesutului conjunctiv al unei persoane, care să stabilească predispoziţia acesteia la dezvoltarea piciorului diabetic, care nu este întotdeauna stabilită genetic.

Rolul reechilibrării metabolice

Poate fi vindecată această boală?

În funcţie de stadiul în care este descoperită boala, piciorul diabetic se poate vindeca, iar terapiile disponibile au ca scop principal oprirea din evoluţie a bolii și ameliorarea simptomelor cu care se confruntă pacienţii. Cazurile severe se concentrează pe salvarea piciorului de la amputare.

Ce rol joacă reechilibrarea metabolică în evoluţia procesului de vindecare a bolii?

Un rol foarte important. Prin reglarea nivelului glicemic se pot ameliora semnificativ simptomele cu care se confruntă pacienţii, în special cele care apar în timpul nopţii și se manifestă prin parestezii, prurit sau dureri sub formă de arsuri.

Când este indicată amputaţia piciorului afectat?

Atunci când infecţia se extinde rapid în restul piciorului sau atunci când deja se confruntă cu gangrena, ulceraţiile profunde cu pierdere mare de ţesut viabil, abcese extinse pentru care tratamentul nu poate produce nicio ameliorare.

Complicaţiile apar atunci când pacientul nu primește tratament sau este tratat în mod greșit.