Anestezie și
terapie intensivă este o specialitate care ajunge tot mai des în
lumina reflectoarelor și în jurnalele de știri, doar că nu de
puține ori informațiile prezentate sunt contaminate de zgomot. De
multe ori criticați în țară, unde se întâmplă să devină țapi
ispășitori pentru lacunele sistemului, medicii ATI reușesc să
impresioneze plăcut în afara țării. Sunt aspecte pe care le
subliniază prof.
dr. Dorel Săndesc,
președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă
(SRATI), într-un interviu pe care ni l-a acordat în așteptarea
celei de-a 14-a ediții a Cursului național de ghiduri și
protocoale în Anestezie, terapie intensivă și Medicină de urgență
(22–24 septembrie, Timișoara).
„Democratizarea“
societății
– Ce noutăți aduce această
ediție?
– În
procesul continuu de modernizare, în care noi suntem angajați de
ani de zile, am considerat că trebuie să dezvoltăm și mai mult
deschiderea noastră și consultarea colegilor. Astfel că anul
acesta vom prezenta rezultatele unui proiect la care noi ținem
foarte mult și pe care l-am lansat în primăvară la congresul din
Sinaia. Este vorba de un proiect de prospectare a opiniilor colegilor
noștri, prin intermediul unei companii specializate în acest
domeniu. Din mai până acum, un număr foarte mare de medici ATI din
foarte multe spitale, din toate zonele țării, au participat la
interviuri în care au putut să-și exprime direct opiniile cu
privire la ceea ce s-a făcut bine sau nu s-a făcut bine și ceea ce
cred ei că ar trebui făcut în continuare în domeniul nostru.
Chiar dacă suntem extrem de deschiși, nu aveam întotdeauna timpul
necesar să avem acest dialog cu toată lumea. Iată că acest lucru
s-a făcut. Raportul este gata și îl vom prezenta la debutul
acestei manifestări la Timișoara.
– La ce va folosi acest raport?
– Pe
baza acestui raport, care va deveni documentul oficial al SRATI, vom
întreprinde toate demersurile noastre viitoare. Și sunt convins că
forța argumentelor va fi mult mai mare. Vom folosi faptul că
reprezentăm nu o idee originală a unui individ, ci exact ceea ce
dorește comunitatea. Nu cred că cineva își va mai putea permite
să ignore un asemenea demers atât de solid structurat, pentru că
nimeni nu va putea spune că ideea lui X i se pare exagerată sau nu
i se pare interesantă. Sunt convins că acest demers, care este unul
inovator, va putea fi un model și pentru alte specialități sau și
alte domenii? Pentru că de prea multe ori se propun proiecte în
numele unei comunități despre care comunitatea însăși habar nu
are că sunt în desfășurare. Vom oferi raportul integral colegilor
noștri, va fi pus pe site, va fi trimis pe emailul personal tuturor
celor înregistrați la manifestare și nu e exclus chiar să îl
tipărim. Oricum, accesul va fi total. Nu vom alege noi ceea ce
credem că este semnificativ sau că ne place. Și el va fi baza unui
demers comun de mare forță.
– Ce planuri are SRATI pentru
modernizarea învățământului pentru viitorii specialiști în
ATI?
– Dorim
să continuăm procesul de standardizare a învățământului în
societatea noastră. Oricum, noi suntem singura specialitate care a
adoptat examenul pentru diploma europeană de anestezie ca parte
obligatorie din examenul de medic specialist în România. Acest
lucru este extrem de important, pentru că ne raportează clar la
standardele europene. Acum dorim să obținem și instrumente de
pregătire standardizate. Dacă examenul este standardizat, vine de
la Bruxelles și tot acolo se corectează, vrem ca și trainingul să
fie standardizat. Suntem în curs de a realiza o platformă
educațională standardizată, care să fie comună în toate
centrele. Se știe că momentan trainingul nu se face la fel în
toate orașele: depinde de șeful de disciplină, caracteristicile
locale. Or, noi vrem să realizăm un pachet comun și obligatoriu,
pe care să îl înaintăm ministerului să îl promoveze prin ordin
de ministru: o listă de cursuri online și de sesiuni hands-on,
care să fie obligatorie pentru toți rezidenții, astfel încât,
când ei vin la examenul de specialitate, să prezinte lista cu
absolvirea sau participarea la aceste sesiuni. Suntem convinși că e
un demers care va crește semnificativ calitatea pregătirii
medicilor ATI.
– Va aduce la același nivel
rezidenții din diferite centre?
– Exact.
Va atenua din discrepanțele inerente, dar care uneori sunt mult prea
mari între centre. Noi plecăm de la recunoașterea acestei probleme
– și toată lumea își dorește să poată crește calitatea
trainingului. Nu avem niciun fel de problemă cu calitatea oamenilor.
Toți își doresc acest lucru și participarea într-un număr atât
de mare la manifestările noastre dovedește asta. Peste o mie două
sute de oameni participă an de an la manifestarea noastră de la
Timișoara, iar acest fapt sigur este determinat de dorința lor de a
se pregăti.
– Din punct de vedere tematic,
ce capitole cuprinde programul cursului de la Timișoara?
– Vor
fi sesiuni multiple care vor aborda din punct de vedere științific
toate domeniile specifice specialității noastre. Vor fi cursuri și
sesiuni de training în care oamenii vor exersa anumite tehnici
specifice. Anul acesta, ca și în alți ani, de exemplu, o temă
importantă este asigurarea căilor aeriene, respectiv cum să te
asiguri că pacienții pot beneficia de respirație artificială în
situații critice. Vor fi sesiuni de training în care se va exersa
pe dispozitive specifice toate aceste tehnici.
Garanția
minimală a standardelor de îngrijire
– Cât de mult sunt implementate
în practică ghidurile și protocoalele din ATI?
–Subiectul
ghidurilor și protocoalelor este un subiect foarte interesant pentru
noi. De aceea, am păstrat de-a lungul anilor denumirea acestei
întâlniri, deși au existat curente care începeau să conteste
utilitatea ghidurilor și protocoalelor. Ghidurile nu înlocuiesc
judecata individuală, ci, desigur, decizia trebuie luată în
funcție de caracterul individual al fiecărui pacient, dar ele
reprezintă o garanție minimală a standardului de îngrijire. Mai
ales pentru medicul fără experiență, un ghid este extrem de util,
pentru că acolo găsește, de exemplu, cinci pași ca să rezolve
situația X, și astfel el bifează și evită uitarea unei metode
terapeutice, evită să nu aplice o metodă diagnostică. Deci, evită
unele erori. Pentru un medic cu experiență mare, sigur că ghidul
nu are o relevanță deosebită. Capacitatea lui profesională,
expertiza face să nu mai fie util ghidul. Din experiența lui,
oricum bifează măsurile trecute acolo și chiar e capabil poate de
acte și mai complexe. Dar ghidurile își păstrează utilitatea
pentru că permit o standardizare minimală a îngrijirilor medicale.
Au existat curente care contestau utilitatea unor ghiduri și unii
chiar spuneau că anulează personalitatea medicului. Erau niște
interpretări exagerate. Pentru că niciodată un ghid nu interzice
unui medic să facă ceva. Doar îi spune ceea ce trebuie să facă
minimal.
– Dar conștientizează medicii
importanța ghidurilor?
– Într-un
foarte recent sondaj făcut de Societatea europeană de anestezie, în
care medici din diferite țări europene au fost întrebați de ce ar
avea nevoie cel mai mult, pe primul loc au fost ghidurile și
protocoalele. Iată o confirmare clară că medicii practicieni au
nevoie de așa ceva. Și ținând cont de acest lucru, de utilitatea
lor, anul acesta noi vom oferi tuturor participanților la cursul pe
care îl organizăm o ediție în limba română, tradusă cu
copyright, a unei cărți de referință în domeniu: Oxford
Handbook of Anaesthesia,
care reprezintă o colecție de ghiduri și protocoale în
specialitatea noastră.
O
țară bolnavă își alungă salvatorii
– Avem nevoie și de ghiduri
românești?
– Nu
e nevoie mereu să creăm ghiduri noi, originale. Criza de astm, de
exemplu, se manifestă la fel indiferent dacă pacientul este de
naționalitate română sau britanică. Dacă cineva le-a creat, e
important să le adoptăm și să le aplicăm, nu să ne chinuim să
facem o variantă românească a unui ghid deja existent. Așa că
anul acesta furnizăm colegilor noștri acest instrument extrem de
util în practica de zi cu zi, și de noapte cu noapte, în gardă,
care este solicitat chiar de ei.
– Ieșind puțin din tematica
manifestării, anestezia și terapia intensivă încă se confruntă
cu o criză acută de specialiști. Există o strategie în acest
sens a SRATI?
– De
fapt, intră și asta în tematica acestei reuniuni. Sigur că ne vom
centra pe standarde, ghiduri, protocoale, dar trebuie să abordăm
toată paleta problemelor reale. Iar problema deficitului de
specialiști e o problemă importantă. În acest an vom avea o
sesiune specială în care vom analiza statutul medicului anestezist
și posibile idei de îmbunătățire, dincolo de demersul
sindicalist, care nu este specific societății noastre. Vom discuta
împreună cu colegi din alte țări, care au făcut unele schimbări
semnificative în statutul medicului anestezist. Ei ne vor prezenta
modelul lor, astfel încât bazat pe acest model să avem în vedere
și noi câteva programe de schimbare a statutului medicului și a
raportului său cu spitalul public. Pentru că aici e marea problemă,
marea enclavă deficitară a medicilor: dacă medicul de familie,
medicul stomatolog, cei din ambulatorii lucrează într-adevăr ca
profesii liberale, medicul care lucrează în spitalele publice, deși
prin lege are profesie liberală, tot prin lege este funcționar
public. Este pus într-o situație de struțocămilă care îi oferă
numai dezavantaje din ambele părți și niciun avantaj. Ceva trebuie
făcut, iar noi nu vrem doar să ne plângem și să cerem, ci vom
încerca să venim cu propuneri concrete, pentru că aceasta este cea
mai importantă problemă a sistemului sanitar românesc, dacă nu
cea mai importantă problemă a României: hemoragia de profesioniști
într-o zonă atât de sensibilă. O țară bolnavă își alungă
salvatorii. Despre asta este vorba. Vrem să încercăm să facem
ceva. Vom lucra și în acest sens la această întâlnire.
Două
medalii de aur
– Vor fi și participanți din
străinătate?
– Această
ediție se va desfășura împreună cu o întâlnire internațională
organizată de European Society for Computing Technology and
Information în Anesthesia and Intensive Care (ESTAIC), care pentru a
treia oară a decis să organizeze împreună cu noi întâlnirea lor
anuală, întrucât au apreciat foarte mult succesul colaborării
noastre în edițiile precedente. De altfel, în trecut această
manifestare a mai „găzduit“ o întâlnire organizată în
paralel: Congresul de toamnă al Societății europene de anestezie.
Continuăm să reprezentăm un factor de atracție deosebit și
pentru manifestări internaționale importante. Anul viitor, de
altfel, vom organiza cursul nostru național împreună cu Congresul
mondial de anestezie intravenoasă. Practic, Timișoara devine în
mod evident un hub
pentru întâlniri internaționale, datorită nivelului deosebit de
organizare.
– Cum a fost participarea din
acest an la Congresul mondial de anestezie recent încheiat la Hong
Kong?
– În
2016, SRATI a avut proba recunoașterii internaționale la cel mai
înalt nivel. La Congresul mondial de anestezie, organizat de cea mai
mare societate științifică de profil: World Federation Society of
Anesthesiology (WFSA), supranumit și „Jocurile Olimpice ale
anesteziei“ întrucât are loc exact în anii în care se
desfășoară olimpiadele, SRATI a avut o prezență deosebită. Am
fost invitați să susținem o conferință: Planning
the change,
în care am prezentat proiectele dezvoltate și implementate de
societatea noastră, ca un model național de organizare și
dezvoltare a specialității. Apoi, România a câștigat din nou un
loc în consiliul WFSA, unul din cele trei locuri alocate Europei.
Suntem, alături de Germania, singurele țări care reușesc să
obțină prin vot două mandate consecutive în consiliul WFSA.
Astfel, în societatea mondială, Europa este reprezentată de
Germania, Franța și România, în mandatul precedent fiind
reprezentată de Germania, România și Norvegia. Apoi, tot la acest
congres există o competiție a lucrărilor originale, cu 17 secțiuni
tematice: durere, anestezia în neurochirurgie, traumă și așa mai
departe. Din cele 17 probe, ca să vorbim într-un limbaj olimpic,
România a reușit să câștige medalia de aur la două secțiuni.
Este un rezultat foarte bun, dacă ținem cont că o singură țară
a câștigat mai multe medalii de aur, și aceasta a fost China, care
desigur a avut acolo o prezență covârșitoare ca număr. Astfel,
ne-am plasat pe un onorant loc doi pe națiuni. Nu știu dacă sunt
foarte multe domenii în care România poate spune că se plasează
pe locul doi pe națiuni la nivel mondial. Aceasta este o realitate
obiectivă și confirmată de experți în domeniu la nivel
internațional, spre deosebire de numeroasele critici pe care le
primim în „piața internă“ – iar cuvântul „piață“
poate fi folosit în toate sensurile lui – în general de la oameni
care fără îndoială nu au pregătirea necesară.
.jpg)
