A cincea ediţie a simpozionului naţional
interdisciplinar „Patologia respiratorie în practica medicală curentă“,
organizată de Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu“ Runcu şi
Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg. Jiu, sub egida Societăţii Române de
Pneumologie (SRP), va avea loc în perioada 15–16 mai a.c., la hotelul „Brâncuşi“
din Târgu Jiu.
Despre reuniune am discutat cu prof. dr. Constantin Marica, vicepreşedinte
şi coordonatorul secţiunii de tuberculoză SRP, coordonatorul ştiinţific al
simpozionului.
– Ce program ştiinţific aţi pregătit pentru
ediţia de anul acesta a simpozionului de la Tg. Jiu?
– Tematica principală
este evitarea diagnosticului tardiv în patologia cronică respiratorie şi se adresează nu numai medicilor
pneumologi, ci şi interniştilor, alergologilor, infecţioniştilor, oreliştilor,
medicilor de reabilitare, medicilor de familie. Aşteptăm şi oncologi, chirurgi,
kinetoterapeuţi. Programul va cuprinde şi o sesiune pentru asistente medicale.
Auditoriul sper că va fi la fel de numeros ca anul trecut – şi-au anunţat deja
participarea 150 de persoane, în majoritate pneumologi şi medici de familie din
Gorj şi judeţele limitrofe.
– Cine
vor fi lectorii?
– Vor participa universitari din Iaşi,
Craiova, Bucureşti, Constanţa şi Tg. Jiu. Îi menţionez pe conf. dr. Paraschiva
Postolache, dr. Beatrice Mahler, prof. dr. Ioan Cordoş, conf. dr. Mimi Niţu,
conf. dr. Oana Arghir. Aş dori să amintesc şi lectorii locali, precum Tiberiu Tătaru,
managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg. Jiu, sau conf. dr. Marian Olaru,
de la Universitatea „Constantin Brâncuşi“.
– Ce
teme vor fi discutate?
– Organizăm o sesiune de reabilitare şi
kinetoterapie, susţinută de conf. dr. Paraschiva Postolache, dr. Beatrice
Mahler şi Tiberiu Tătaru, şi una de chirurgie toracică, moderată de prof. dr. Ioan Cordoş, care abordează
chirurgical cancerul bronhopulmonar la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare.
Vom aborda apoi infecţiile respiratorii ale vârstnicului, diagnosticul tardiv
în afecţiunile pulmonare, vom vorbi despre beneficiile semnificative ale
bronhodilatatoarelor pentru pacienţii cu BPOC. Simpozionul medicilor de familie
va pune accentul pe rolul acestora în evitarea unui diagnostic tardiv, dar şi
pe implicarea în diagnosticul precoce în toate afecţiunile respiratorii
cronice. În cadrul simpozionului de tuberculoză, vom aborda rolul geneticii
moleculare în diagnosticul TB, mai ales al celei multidrog-rezistente, care
poate fi astfel decelată în câteva zile, un câştig de timp substanţial faţă de
cele două luni cât durează metoda clasică; vom discuta endemia tuberculoasă în
lume şi în ţara noastră; coordonatorii judeţeni ai Programului naţional de
control al tuberculozei din sudul şi vestul ţării vor prezenta scurte rapoarte
asupra endemiei TB din zonele respective. Există şi un simpozion de
oncologie-paliaţie, moderat de conf. dr. Marian Olaru; vom discuta soluţii pe
care apoi să le prezentăm autorităţilor, pentru a putea face ceva în acest
domeniu, inexistent la noi la ora actuală. Personal, voi susţine un curs având
ca temă diagnosticul diferenţial imagistic între tuberculoză şi alte
patologii; un pneumolog poate să fie surd, dar nu are voie să fie orb, spunea
marele Laennec. Diagnosticul imagistic este primul într-o afecţiune
respiratorie. Voi face o clasificare a fiecărei leziuni radiologice, semiologic
vorbind, specifice pentru fiecare formă de tuberculoză pulmonară şi
diagnosticul diferenţial cu alte patologii. Nu putem să punem un diagnostic
definitiv pe baza radiografiei, ci doar prezumtiv, pentru ca apoi să ne orientăm
asupra altor examene paraclinice, care să conducă la diagnosticul de
certitudine. Va fi un curs cu o bogată iconografie, interactiv, cu întrebări şi
discuţii cu auditoriul pe marginea unor cazuri clinice.
– Care
este importanţa unui diagnostic precoce în pneumologie?
– Una foarte mare, şi ne referim nu numai la
diagnosticul de tuberculoză pulmonară, ci şi la cele de cancer bronhopulmonar,
bronşită cronică sau astm bronşic. Sunt foarte multe cazuri pe care le-am
întâlnit în carieră, în care bolnavii au fost trataţi timp de luni sau chiar
ani pentru un diagnostic greşit, iar boala s-a cronicizat şi a ajuns în faza de
severitate maximă; prin acest simpozion, vrem să atragem atenţia în special
colegilor tineri şi medicilor de alte specialităţi, medicilor de familie, care
intră primii în contact cu bolnavul, să acorde o atenţie deosebită simptomelor şi
să ţină o legătură permanentă cu medicul pneumolog. Sindromul de tuse cronică
iritativă face parte din simptomatologia majorităţii bolilor respiratorii, deci
este total nespecific. Un sindrom de tuse uscată iritativă rebelă trebuie
tratat cu foarte mare atenţie, pentru că poate ascunde o tuberculoză, o
sarcoidoză, o fibroză sau un cancer. Mulţi pacienţi, până nu „cad“, nu se duc
la medic, îşi duc boala pe picioare, din ce în ce mai frecvent, în special la ţară;
de acolo avem cele mai multe cazuri de maladii cronice respiratorii, mai ales că
există un deficit destul de mare de medici de familie în mediul rural. Bineînţeles,
trebuie lucrat şi la educaţia sanitară a populaţiei, care se poate face tot de
medicul de familie; noi organizăm cursuri specializate cu aceştia, tocmai
pentru educaţia motivaţională a pacienţilor.