Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Conf. dr. Manole Cojocaru: „Medicina de laborator nu înseamnă doar muncă de rutină, ci şi cercetare ştiinţifică“

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 13 septembrie 2013

Al 20-lea Congres naţional de medicină de laborator,organizat de Societatea Română de Medicină de Laborator (SRML), în parteneriat cu Societatea Română de Genetică Medicală, Asociaţia Medicală Română pentru Plasmafereză, Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucureşti, va avea loc în perioada 10–12 octombrie a.c., la Institutul Naţional de Statistică din Capitală. „Viaţa medicală“ este partener media principal al reuniunii.

 

  – Care vor fi cele mai importante subiecte de la Congresul naţional de medicină de laborator din acest an?
  – Este congresul unde sărbătorim 20 de ani de la înfiinţarea Societăţii Române de Medicină de Laborator, eveniment important pentru comunitatea noastră, ce va reuni un număr mai mare de participanţi din ţară, dar şi din străinătate. Tema generală a congresului, „Medicina de laborator în sistemul de sănătate românesc“, a fost aleasă deoarece foarte multe laboratoare medicale, în mai mult de zece ani, au trecut de la sistemul de stat la sistemul externalizat, de parteneriat public. Laboratorul din Spitalul Colentina a fost externalizat în 2001, şi după cum cunosc, a fost primul laborator clinic dintr-un spital din România externalizat. Bineînţeles, mai sunt laboratoare care lucrează în sistemul public de stat, dar nu ştiu în ce măsură vor mai rămâne aşa. A fost o idee bună pentru că externalizarea a adus progres, calitate în activitatea specialiştilor de laborator.
  – În paralel cu acest congres au loc şi alte manifestări ştiinţifice. Despre ce este vorba?
  – În primul rând, al 8-lea Congres naţional al asistenţilor medicali de laborator, pentru că ei sunt colaboratorii noştri apropiaţi, care contribuie la desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a activităţii în laboratoarele medicale. Apoi va fial 7-lea Simpozion de imunopatologie, ce reuneşte nu doar specialişti de medicină de laborator, ci şi clinicieni, este interdisciplinar. Mai organizăm şi al 3-lea Simpozion naţional de monitorizare a tratamentului şi toxicologie clinică. Se cunoaşte că laboratoarele clinice participă la medicina preventivă, la diagnostic, dar şi la monitorizarea tratamentului. De asemenea, va avea loc a doua Conferinţă naţională „Plasmafereza terapeutică“; ea se aplică de mai bine de 20 de ani, dar nu este decondată de CNAS. Vom facem demersuri să fie decontată de Casă, se practică în multe spitale şi are rezultate foarte bune, în patologii diferite – intoxicaţii, sindromul metabolic, bolile autoimune.
  – Care va fi tema cursului precongres?
  – Anul trecut am organizat un curs despre metalele grele în mediu, în organismul uman şi rolul acestora în patologie. Anul acesta este o continuare, „Microelemente şi macroelemente implicate în patologia umană“. Microelementele sunt tocmai aceste metale grele, de exemplu aluminiul şi ştim că este de implicat în patologia bolii Alzheimer, aş mai menţiona mercurul din amalgam, utilizat în tratamentele dentare.
   – Vor participa şi invitaţi de peste hotare?
   – Da, e important că vom avea şi invitaţi din străinătate, s-au anunţat din SUA, Elveţia, Austria ş.a. Congresul se desfăşoară sub egida Federaţiei Internaţionale de Chimie Clinică şi Medicină de Laborator, a Federaţiei Europene de Chimie Clinică şi Medicină de Laborator, dar şi a Academiei de Ştiinţe Medicale, Academiei Române – Secţia de ştiinţe medicale şi a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Cu prilejul congresului se vor desfăşura şi două expoziţii medicale, Clinilab – care a ajuns la ediţia a 19-a şi Tehnomedica – ediţia a 17-a. Medicina de laborator a înregistrat progrese uimitoare în ceea ce priveşte aparatura, reactivii. Numărul medicilor care optează pentru medicina de laborator este în continuare scăzut, însă cei care o profesează, se ocupă de acest domeniu din pasiune, pentru că medicina de laborator înseamnă nu doar muncă de rutină, curentă, de diagnostic, ci şi cercetare ştiinţifică.
   – Relativ recent s-a dezvoltat, în cadrul medicinii de laborator, biologia moleculară.
   – Este un domeniu nou, fără biologia moleculară nu putem să desfăşurăm în condiţii optime medicină de laborator. Este vorba de virusurile hepatitice, bacilul tuberculos, o serie de markeri pe care îi evidenţiem. E un domeniu atractiv pentru cei tineri. După aproape 35 de ani de practică a medicinii de laborator, în mod special  imunologie, ajung acum să spun că domeniu mai frumos şi mai interesant în medicină nu există.
   – SRML a venit în ajutorul celor interesaţi de medicina de laborator cu un ghid.
   – Da, anul trecut, SRML, împreună cu EDMA (European Diagnostic Manufacturers Association) şi cu Asociaţia Furnizorilor de Produse Medicale din România, a tradus şi lansat versiunea în română a site-ului Labtestsonline (produs de Asociaţia Americană de Chimie Clinică), util şi pentru pacienţi, şi pentru medici. Este important nivelul de educaţie medicală a pacientului, el poate veni în ajutorul medicului, al asistenului, dacă ştie să-şi exprime corect suferinţa, contează foarte mult pentru diagnostic şi tratament.
   – Să revenim la Congres, vă rog să punctaţi câteva din temele sale.
   – Vom discuta despre: mecanisme moleculare şi celulare în bolile alergice şi autoimune; interacţiunea predispoziţiei genetice şi factorii de mediu; medicina de laborator bazată pe dovezi; toxicologia clinică, parte a medicinii de laborator; formarea profesională în imunologia clinică; laboratorul clinic în viitor; infecţii declanşate în timpul dezastrelor; microorganisme implicate în pandemii; managementul laboratorului clinic modern. Foarte multe teme care se adresează calităţii în activitatea de laborator. Există o calitate a activităţii de rutină, dar şi a activităţii de cercetare, pentru că aceleaşi laboratoare trebuie să efectueze concomitent şi lucrări de cercetare.
  – Voi fi prezentate rezultatele?
  – Comunicatorii noştri – medicii de laborator sau biologii, chimiştii – vor veni cu rezultate pe care le-au obţinut în laboratoarele în care lucrează, observaţii ce rezultă şi din activitatea de rutină, dar şi din cea de cercetare. Medicina de laborator trebuie să lucreze în strânsă legătură cu medicina clinică, pentru că nu se poate face o lucrare de cercetare în domeniul clinic fără medicina de laborator şi nici invers, aşa încât această colaborare trebuie să fie susţinută şi activitatea de cercetare să se adreseze cazurilor clinice, vorbim de cercetarea aplicată. Nu numai institutele medicale fac cercetare, ci şi laboratoarele. Sunt laboratoare din provincie, care vin cu lucrări foarte importante în domeniu. Bineînţeles, şi facultăţile sunt implicate, în laboratoarele medicale lucrează cadre didactice care chiar au obligaţia să facă cercetare ştiinţifică. Considerăm că acest congres îşi va îndeplini scopul, aşteptăm câteva sute de participanţi. Am introdus gratuitate pentru medicii pensionari; de asemenea, studenţii participă gratis, tocmai pentru a le trezi această pasiune pentru domeniul medicinii de laborator.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC