Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Comisiile moleculare, un nou concept în sprijinul oncologilor

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 18 septembrie 2020

România este una dintre ţările care pot apela la Comisia Moleculară Globală destinată gestionării cancerului mamar.

România este una dintre ţările care pot apela la Comisia Moleculară Globală destinată gestionării cancerului mamar. În cadrul acesteia sunt discutate cazuri de cancer mamar avansat locoregional sau metastatic, care au urmat tratamentul standard și pentru care opţiunile terapeutice rămase sunt discutabile și provocatoare pentru medicul curant.

Dr Antone2

Dr. Nicoleta Zenovia Antone este medic specialist oncolog la Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca. Este membru al Romanian Breast Cancer Group, al American Society of Clinical Oncology (ASCO), al European Society for Medical Oncology, European School of Oncology, al Societăţii Române de Radioterapie și Oncologie Medicală.

Aţi implementat în România un proiect internaţional pentru pacientele cu cancer mamar. Cum a început totul?

Am aflat despre existenţa comisiilor moleculare în anul 2016, în timp ce efectuam un stagiu de pregătire la Johns Hopkins University. Mentorul meu, prof. dr. Ben Park, era directorul GAITWAY (Genomic Alterations in Tumors with Actionable Yelds) și m-a introdus în această arie de medicină personalizată.

Cazurile erau discutate de oncologi medicali cu diferite subspecialităţi, anatomopatologi cu experienţă în NGS (Next Generation Sequencing), consilieri genetici, investigatori principali ai trialurilor clinice, coordonatori de studii clinice, farmaciști și, bineînţeles, colegi rezidenţi.

Am fost de-a dreptul fascinată de noul concept și mi-am dorit foarte mult ca acest lucru să existe și în ţara noastră, conștientă fiind la momentul respectiv de barierele care existau: resursa umană și testările moleculare.

În decembrie 2018, în cadrul unei întâlniri, profesorul Park mi-a comunicat că își dorește să iniţieze o astfel de Comisie Moleculară Globală Virtuală și am fost invitată să particip.

A fost momentul decisiv, deoarece în ianuarie 2019 am iniţiat împreună cu conf. dr. Alexandru Eniu „Romanian Breast Molecular Tumor Board” pentru pacientele cu cancer mamar, comisia fiind afiliată la „Our Cancer Genomes”, prima și singura comisie globală moleculară, după cunoștinţele noastre.

Pot spune cu mândrie că, în ianuarie 2019, primul caz prezentat în cadrul Comisiei Moleculare Globale „Our Cancer Genomes” a fost un caz de-al nostru.

Cum funcţionează această comisie?

Comisia se întâlnește virtual lunar, iar în cadrul acesteia sunt participanţi internaţionali de la mai multe universităţi de prestigiu din SUA, precum și colegi din Singapore, Irlanda, Portugalia, Italia, Elveţia și, bineînţeles, din
România. Colegii din ţara noastră au primit cu entuziasm această comisie, prezentând chiar și cazuri în cadrul ei.

Scopul este în primul rând de a ne educa în acest domeniu în continuă dezvoltare globală, dar și de a oferi posibilitatea interacţiunii cu experţi internaţionali în ceea ce privește mutaţiile acţionabile și opţiunile terapeutice pentru pacientele noastre.

În principiu, în comisie sunt prezentate cazuri de cancer mamar avansat locoregional sau metastatic, care au urmat tratamentul standard conform ghidurilor și protocoalelor noastre interne și internaţionale, care prezintă în continuare un indice de performanţă bun, au efectuat testări moleculare și pentru care opţiunile terapeutice rămase sunt discutabile și provocatoare pentru medicul curant.

NGS în cancerul mamar

Care sunt beneficiile medicinei personalizate în cancerul mamar?

Spre deosebire de cancerul bronho­pulmonar, unde mutaţiile acţionabile precum și tratamentul molecular ţintit sunt bine definite, în cancerul mamar, în afara câtorva mutaţii cunoscute, mutaţiile patogene germinale BRCA1 și BRCA2, iar mai nou mutaţia somatică
PIK3CA, lucrurile sunt încă în desfășurare.

Testările moleculare care folosesc NGS sau altă tehnologie care utilizează ADN-ul tumoral nu au reușit încă să dovedească beneficiul clinic pentru cancerul de sân avansat locoregional sau metastatic. Rezultatele nu au fost încă definite cu claritate, de aceea nu este recomandată utilizarea lor în practica clinică curentă.

În ce situaţii se poate folosi testarea NGS?

Testarea NGS în cancerul mamar poate fi folosită în contextul programelor pentru triajul și selecţia pacienţilor pentru includerea în trialuri terapeutice prospective, pentru pacienţii eligibili pentru trialuri clinice cu terapii noi, motivaţi și dornici să participe într-un centru cu trialuri clinice relevante.

Testările moleculare specifice vor juca probabil un rol important în viitor, în contextul în care medicamentele corespondente vor obţine aprobări ale comisiilor regulatoare.

De asemenea, cred că una dintre cele mai mari provocări este reprezentată de identificarea mutaţiei sau mutaţiilor acţionabile la nivel molecular, selectarea mutaţiilor pasagere, precum și identificarea ţintei din calea de control a celulei tumorale și a tratamentului molecular ţintit.

În cadrul comisiei se discută despre existenţa evidenţelor și a datelor știinţifice pentru aceste mutaţii sau căi acţionabile ale căror consecinţe funcţionale vor putea conduce la recomandări de tratament.

Trialurile clinice, esenţiale în oncologie

Ce ne puteţi spune despre mutaţiile acţionabile în cancerul mamar?

Date recente publicate în ceea ce privește analiza a peste 9.000 de probe din 33 de tipuri de tumori solide ne spun că procentul pentru mutaţii acţionabile din totalul tumorilor solide este de 57%, iar în ceea ce privește cancerul mamar, 28% dintre cazuri pot prezenta multiple mutaţii acţionabile.

Este important de menţionat faptul că tumorile pot prezenta alterări funcţionale care afectează mai mult de o cale de control. Unele căi de control celular pot avea una sau mai multe alterări moleculare, iar mai multe căi de control pot fi co-alterate într-o singură tumoră.

cancer

Există și caracteristici de exclusivitate mutuală, indicându-ne faptul că dacă o cale este selectată, cea de-a doua cale nu va prezenta un avantaj selectiv, sau există posibilitatea unui efect de sinergie funcţională în care co-apariţia mai multor alteraţii poate conduce la moartea celulei tumorale ori poate reflecta rezistenţa la anumite tratamente moleculare ţintite.

După cum vedeţi, lucrurile sunt complexe și în plină desfășurare, din acest motiv eu consider că discuţiile din comisiile moleculare sunt foarte importante.

Cum sunt privite trialurile clinice în specialitatea dvs.?

Trialurile clinice sunt extrem de importante în specialitatea noastră. Cele mai importante sunt trialurile clinice de faza 3 randomizate, care includ un număr mare de pacienţi, acestea fiind cele care ne pot schimba practica clinică și standardul de tratament.

Sunt nenumărate trialuri clinice în desfășurare, fie în stadiul metastatic, fie în settingul neoadjuvant sau adjuvant. La noi în România, din păcate, numărul lor este în scădere, în principal din cauza timpului lung necesar aprobărilor și a lucrurilor administrative.

Testarea genetică - pro și contra

Care sunt opţiunile terapeutice pentru cancerul mamar triplu negativ?

Cancerul mamar triplu negativ este un subtip histopatologic pentru care statusul receptorilor hormonali precum și statusul Her sunt negative. În acest caz, chimioterapia rămâne singura opţiune „non-investigaţională”.

Imunoterapia a fost aprobată de FDA anul trecut pentru această patologie, iar date recente prezentate la ASCO în 2020 ne spun că poate produce un beneficiu și în cazul tratamentului adjuvant.

Însă va trebui ca aceste date să fie confirmate de studii suplimentare. Un alt punct sensibil în cancerul mamar îl reprezintă testarea genetică. Indicaţiile testărilor genetice sunt destul de clare în cancerul mamar.

Se pot utiliza fie recomandările ghidurilor NCCN, fie cele ale Asociaţiei Societăţii Americane de Genetică. Trebuie menţionat că decizia de a indica testarea genetică depinde în primul rând de istoricul personal și familial de cancer.

În acest moment, singura testare care a dovedit utilitate clinică și impact terapeutic este investigarea prezenţei mutaţiilor patogene germinale BRCA1 și BRCA2. Testarea altor gene cu penetranţă moderată sau ridicată poate fi luată în considerare, în condiţiile în care este propusă de către medicul genetician / consilier genetic.

Trebuie clarificat că la momentul actual, apariţia unei mutaţii patogene cu penetranţă moderată sau crescută nu are o implicare clinică directă asupra tratamentului pentru pacienţii cu boala avansată locoregional sau metastatică.

Etichete: comisii moleculare Dr. Nicoleta Zenovia Antone cancer mamar NGS BRCA1 BRCA2

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC