Newsflash
Interviuri

Codaşi la igiena orală

de Mirabela VIAŞU - apr. 3 2013
Codaşi la igiena orală
   În prezent, România nu dispune de un program naţional de prevenţie a afecţiunilor cavităţii bucale, deşi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au promis anul trecut că vor demara unul. Experienţa unor state ca Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Irlanda ne arată că astfel de programe de prevenţie şi de educaţie aduc o reducere cu 30–40% a prevalenţei cariei dentare, cea mai frecventă afecţiune din sfera stomatologică.
   La capitolul îngrijire orală zilnică, ţara noastră se află printre codaşele Uniunii Europene. Mulţi români nu sunt încă familiari cu tratamentele specializate disponibile şi nu ştiu cum să îşi extindă igiena dentară dincolo de simpla periere cu pastă de dinţi obişnuită. Din păcate, unii nu fac nici măcar atât. Conform studiilor recente, 9% din români nu au fost niciodată la medicul stomatolog, patru din zece persoane prezintă probleme cauzate de placa dentară bacteriană, iar trei din zece au respiraţia urât mirositoare şi dinţi sensibili. În ciuda cifrelor îngrijorătoare, peste 80% din participanţii la un sondaj Ipsos din 2011 se arată mulţumiţi de starea lor de sănătate orală, fapt care îi determină pe specialişti să identifice lipsa de educaţie şi de informare ca principali factori ai nivelului scăzut al sănătăţii.
   În martie, lună în care se sărbătoreşte în întreaga lume Ziua mondială a sănătăţii orale (20 martie), medicii stomatologi atrag atenţia asupra importanţei consultului periodic, dietei sănătoase şi echilibrate şi efectuării periajului dentar de cel puţin două ori pe zi. Despre problemele dentare cu care se confruntă românii am discutat cu dr. Raul Paraschivescu.

 

   Cât de gravă este situaţia igienei orale a românilor?
   – Există români, în special în mediul rural, care nu s-au spălat niciodată pe dinţi. Diferite firme care merg în şcoli îi învaţă pe copii cum să folosească pasta şi periuţa de dinţi, însă de regulă aceste activităţi au loc o dată la câţiva ani. Principala cauză a sănătăţii orale precare a românilor o reprezintă lipsa de educaţie, la care se adaugă starea materială. Oamenii de la sate abia au suficienţi bani pentru a-şi cumpăra alimentele de care au nevoie şi evident că nu-şi mai pot permite să-şi cumpere şi pastă, periuţă, nu mai vorbim de apă de gură, aţă dentară sau duş bucal.
   Care sunt cele mai frecvente afecţiuni stomatologice ale pacienţilor din ţara noastră?
   – Din păcate, românul merge în general la medic – nu numai la stomatolog – doar atunci când durerea devine insuportabilă. Sigur, caria rămâne cea mai frecventă afecţiune dentară, şi la copii şi la adulţi. Netratată, caria avansează şi duce la pierderea dinţilor. Alte afecţiuni frecvent ignorate de români sunt bolile parodontale, afecţiunile suportului dinţilor, ale gingiei şi osului alveolar. Cu alte cuvinte, românii nu prea îşi periază bine dinţii şi cu atât mai puţin nu-şi periază gingiile, limba, care sunt medii propice pentru dezvoltarea bacteriilor. O afecţiune care în ultimul timp a devenit destul de frecventă în rândul românilor este şi bruxismul. Este mai periculos când se produce noaptea, pentru că nu poate fi controlat: dinţii sunt foarte solicitaţi în timpul scrâşnitului şi apar tot felul de fisuri, chiar fracturi. De asemenea, nu putem trece cu vederea nici sensibilitatea dentară, pe care o întâlnim des la pacienţii români. Afecţiunile parodontale sunt cele mai complicate pentru că, de obicei, duc la pierderea dinţilor şi automat la resorbţia osului în care sunt înfipţi dinţii. Este destul de dificil şi să reabilitezi dinţii prin implanturi, sunt necesare tot felul de operaţii ajutătoare cum sunt adiţiile de os.
   –Reprezentanţii Colegiului Medicilor Dentişti Bucureşti militează pentru înfiinţarea specialităţii de pedodonţie. Consideraţi că în acest fel s-ar îmbunătăţi starea de sănătate orală a copiilor?
   – Cu siguranţă că ar ajuta. În momentul de faţă există o competenţă de pedodonţie, însă cred că este tot o problemă legată de educaţie. Înainte, existau cabinete şcolare, în care copiii beneficiau de tratament gratuit. Acum, mai toate aceste cabinete au dispărut. Părinţii au rămas cu impresia că un tratament care se acordă unui copil trebuie neapărat să coste mai puţin sau chiar deloc. Având în vedere această mentalitate, medicul pedodont este automat defavorizat la noi. Peste tot în lume, el este mai bine plătit decât un medic stomatolog generalist, pentru că, dacă, în cazul unui adult, o carie poate fi tratată în 15–20 de minute, la un copil, medicul pedodont poate lucra şi două ore. Lucrurile acestea implică şi nişte costuri la nivelul cabinetului, iar părinţii nu înţeleg. Astfel, aş putea spune că în general medicii fug de această specialitate şi, chiar dacă va fi înfiinţată, nu cred că va fi şi foarte căutată.
    Legat de medicii şcolari, de care aţi amintit, scopul principal al cabinetelor de medicină dentară din şcoli era chiar prevenţia şi educarea copiilor pentru o igienă orală cât mai bună. Deşi prevenţia este cel mai ieftin tratament, la noi nu există niciun program de prevenţie, demarat de stat. Avem nevoie de unul?
   – Categoric, am avea nevoie de un program derulat prin intermediul autorităţilor statului, însă din moment ce există probleme la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind afecţiuni medicale vitale, evident că prevenţia afecţiunilor dentare nu va fi o prioritate. Sunt foarte multe clinici care desfăşoară diferite campanii de prevenţie în grădiniţe şi şcoli, însă scopul ascuns din spatele acestor acţiuni este de a-şi atrage clienţi din rândul părinţilor copiilor.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe