Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Calitatea vieții pacientului cu dermatită atopică

Viața Medicală
Florentina Ionescu vineri, 23 octombrie 2020

Calitatea vieţii în dermatita atopică este afectată pe mai multe paliere, spune dr. Mariana Grigore, iar pruritul este principalul simptom care deranjează pacienţii. Astfel, apar probleme de somn, crește nivelul de anxietate, iar leziunile vizibile scad stima de sine.

Mariana Grigore este medic primar dermato-venerolog la Top-Derm Clinics, doctor în știinţe medicale și asistent universitar în cadrul disciplinei Dermatologie a Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Și-a definitivat pregătirea în rezidenţiat sub coordonarea directă a prof. dr. Olga Simionescu.

Asist.-Univ.-Dr.-Mariana-Grigore

Prin ce se caracterizează dermatita atopică (DA)?

Dermatita atopică este, în primul rând, o afecţiune genetică, iar principala caracteristică este afectarea funcţiei de barieră cutanată. Există două teorii principale asupra acestei afectări, iar prima este genetica, adică un defect de genă numită gena filagrinei. Filagrina asigură reţinerea apei în ţesuturi, și atunci când este deficitară, pielea se deshidratează și asta determină inflamaţie. Conform teoriei a doua, este o afecţiune mai degrabă imunologică, în care apare întâi inflamaţia, un dezechilibru al homeostaziei inflamatorii interne, și apoi este afectată bariera cutanată.

Cum se stabilește diagnosticul în această patologie?

Diagnosticul se stabilește clinic. E foarte ușor de pus. Consultăm pacientul și vedem anumite caracteristici plus, evident, anamneza. (...) Consultăm pacientul și punem diagnosticul sau sunt unele criterii clinice. (...) Trebuie să fie o boală cronică, cu episoade acute și remisiuni, trebuie să aibă prurit, leziunile trebuie să arate a eczemă și trebuie să aibă anumite localizări caracteristice – de exemplu, pe flexuri, la nivel facial – la copii. De asemenea, un criteriu este istoricul de atopie, fie personală, fie familială.

V-ar putea interesa și: Dr. Alice Șapcă: „Diagnosticul precoce de dermatită atopică scade riscul complicațiilor”

Care sunt complicaţiile severe în DA?

Dintre complicaţiile mai severe poate să fie eritrodermia – atunci când (persoana – n. red.) are bariera cutanată afectată peste 90%, cu toate complicaţiile ce vin de aici. Iar o altă complicaţie, mai degrabă o asociere, este că pacienţii atopici pot dezvolta și alte manifestări în cadrul atopiei, adică: astm, rinită alergică, conjunctivită alergică, urticarie, tot felul de intoleranţe alimentare care le pot complica evoluţia.

Interleukinele au un rol important

Care sunt noile tratamente apărute în DA?

Cele mai noi tratamente apărute sunt cele din categoria terapiilor biologice. Sunt foarte multe în studiu. În România nu prea se folosesc. Avem de mai mult timp Omalizumabul, care este un anti IgE (un anticorp monoclonal care ţintește imunoglobulina E – n. red.), pentru că s-a observat că mulţi pacienţi atopici au nivelul de IgE foarte mare și atunci, pentru formele medii și severe, recalcitrante la alte tratamente, s-a folosit acesta. Dar au început să apară și rezultate cum că nu ar fi neapărat foarte eficient sau cel puţin nu la toţi pacienţii. Mai nou este Dupilumabul, care este targeted therapy. El practic blochează fix acest infiltrat inflamator de interleukină 4, interleukină 5, interleukină 13, responsabil de inflamaţia din dermatita atopică. Nu vorbim despre aceste tratamente la bebeluși, la copilul atopic și la formele tipice pe care le vedem într-un cabinet. Dar sunt tratamente salvatoare pentru formele foarte severe.

Care sunt terapiile de bază în această afecţiune?

Tratamentul de bază este topic. Și chiar și dacă mergem mai departe în schema de tratament, cel topic, local, rămâne esenţa în dermatita atopică. El se bazează pe corticoterapie topică și pe inhibitori de calcineurină topici, plus – foarte important, aș zice – emolierea cutanată. Acestea sunt principiile tratamentului în dermatita atopică. Acum, dacă (pacientul – n. red.) nu răspunde la acest tratament, dacă recade foarte repede sau dacă este o formă foarte severă de DA, putem merge și pe tratamente sistemice. Asta, de obicei, la adulţi și adolescenţi – repet, nu la copii. Putem folosi imunosupresoare, dar sunt multe altele: terapia PUVA (Psoralen Ultra Violete A – n. red.), ultravioletele etc.

Cât de mult ajută corticosteroizii la pacienţii cu această boală?

E foarte greu să scoţi un copil, un bebeluș, dintr-un episod acut fără să folosești deloc corticoterapie. Rata de răspuns este foarte mică. Pentru că, într-adevăr, corticoterapia poate să aibă reacţii adverse. Dar nu dacă este folosită corect. Și aici intervine, de fapt, problema. Dermatita atopică este o boală cronică, care recidivează. Părintele trebuie învăţat să nu abuzeze de tratament, astfel încât să nu riște aceste reacţii adverse. Dacă e o formă mai severă, putem comuta, după corticoterapie, pe altceva care să nu facă reacţii adverse, de exemplu inhibitorul de calcineurină. Dar sunt absolut esenţiale în dermatita atopică – și aici vorbim de creme, local, nu de tratamentul sistemic.

Corticosteroizii în dermatologie sunt precum vaccinurile în medicină. Veţi găsi tot timpul oameni – pacienţi, nu neapărat medici – care vor fi de acord și vor respecta indicaţiile medicului curant referitor la corticoterapie, și aparţinători sau pacienţi care de la ușă, de cum vor intra în cabinet, vor spune: «Orice, dar nu corticoterapie copilului meu!»

Interacţiunea cu aparţinătorii poate fi dificilă

Care ar fi provocările cu care se confruntă pacientul cu DA în pandemie?

Principala provocare a unui pacient atopic rezultă tot din funcţia de barieră alterată, pentru că dacă se spală pe mâini foarte des și, mai ales, dacă folosește dezinfectanţi, aceștia au rol de surfactanţi și dizolvă lipidele din piele. O persoană care nu are o problemă cutanată, dacă face asta foarte des, fără să compenseze cu o hidratare, la un moment dat își va afecta bariera cutanată și va face dermatite sau eczeme. Un pacient atopic este mult mai predispus să facă asta și se va întâmpla mult mai repede. Și masca poate să le pună niște probleme pacienţilor atopici, mai ales celor care au afectare facială, eczeme și așa mai departe. Și copiii, mai ales, că aceștia pot avea afectare facială, sau adulţii care au dermatite de contact la nivel facial, se pot sensibiliza la coloranţii din mască, cu atât mai mult dacă sunt textili. Umezeala, în general, pe care o reţine masca, poate să predispună la eczeme și atunci purtatul măștii poate fi mai dificil.

dermatita atopica

Cum aţi caracteriza complianţa pacientului la tratament?

Sunt pacienţi care vor respecta ad literam și sunt pacienţi care nu vor respecta nimic. Acest lucru depinde de personalitatea lor, de relaţia pe care o stabilesc cu medicul, de cât de multă încredere au în dermatolog și mai ales de cât de mult li se explică. În dermatita atopică, o particularitate sau o provocare pe care o avem ca medici ţine de faptul că noi nu interacţionăm în mare parte cu pacientul, ci cu părintele, pentru că este vorba despre o populaţie pediatrică foarte mare. Interacţiunea cu aparţinătorul părinte este întotdeauna mai dificilă. Părinţii vin cu anxietate, cu teamă referitoare la diagnostic, la ce înseamnă pentru copil în viitor (acest diagnostic de DA – n. red.).

Citiți și: Dermatita atopică, tratament și provocări actuale

Ce faceţi pentru a anula temerile părinţilor?

Se poate crește foarte mult complianţa dacă se explică. Trebuie timp și înţelegere și, mai ales, trebuie să ascultăm temerile părinţilor. Pentru că dacă nu le anulăm aceste temeri, nu vor face tratamentul corect. De la temerile legate de corticoterapie și despre cum să facă tratamentul, la ce să se aștepte în viitor. (...) Îmi place să îi liniștesc și să le explic că nu va fi afectat copilul ca dezvoltare psihică, fizică. Într-adevăr, vor mai fi episoade, pot fi controlate, putem să reducem (tratamentul – n. red.). Trebuie să înveţe anumite comportamente, dar dacă fac aceste lucruri, în general evoluţia va fi bună.

Anxietatea și insomnia, printre problemele atopicului

Vin părinţii cu idei de pe „Doctor Google”?

Da, vin cu multe idei, din păcate. Am avut pacient de 14 ani cu atopie severă care a fost spălat cu gălbenuș de ou și care a făcut o reacţie foarte severă și a fost foarte greu de tratat. Bineînţeles, (amintesc aici de – n. red.) toate preparatele din plante posibile și imposibile. Eu nu am nimic cu plantele sau cu medicina alternativă, doar că sunt un medic alopat și tratez prin medicamente. Din păcate, la pacientul atopic, bariera cutanată fiind afectată, această practică determină o pătrundere a antigenelor externe mult accelerată și cantitativ mai mare. A aplica produse din plante, mai ales cu concentraţii mari, oricât de bune ar fi ele, crește foarte mult riscul de alergii și de iritaţii, lucru pe care eu îl interzic pacienţilor mei.

Cum afectează DA calitatea vieţii pacienţilor?

Sunt numeroase studii, pe scale de evaluare, care au demonstrat că practic este una dintre bolile care afectează – ca și psoriazisul – calitatea vieţii. Principalul lucru care deranjează este pruritul. Atunci când există prurit cutanat generalizat sau chiar și localizat, dar care este cronic, continuu și mai ales care se agravează noaptea, calitatea vieţii scade. De asemenea, sunt afectate patternurile de somn, pacienţii devin insomniaci, crește nivelul de anxietate, leziunile vizibile – mai ales la copilul mare și adolescent – scad stima de sine.

Cazurile în care calitatea vieţii e afectată pe termen lung și dermatita atopică nu poate fi ţinută sub control sunt mult mai puţine faţă de toate celelalte cazuri care vor merge bine. Când ceva nu funcţionează, [pacienţii] trebuie neapărat să-și găsească un medic dermatolog care să-i trateze, pentru că și pentru ei există tratament, nu doar corticoid local.

Etichete: dermatita atopică corticosteroizi tratament prurit complianță

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.