Newsflash
Interviuri

Birocratizarea excesivă dăunează actului medical

de Dr. Mariana MINEA - oct. 17 2014
Birocratizarea excesivă dăunează actului medical

Societatea de Neuropatie Diabetică organizează, în perioada 16–18 octombrie, la Bucureşti, a doua ediţie a congresului Neurodiab. Am aflat de la conf. dr. Ioan Andrei Vereşiu, preşedintele reuniunii, care sunt subiectele ce vor fi discutate la al doilea congres al tinerei societăţi.

 

 
 
 
 
 
 
 
 
– Care sunt noutăţile pe care le aduce congresul Neurodiab?
– Suntem deja la doua ediţie, încercăm să deschidem o tradiţie, pentru că problematica neuropatiei şi a piciorului diabetic este suficient de complexă ca să ofere teme de cercetare şi de dezbatere pentru un timp lung de-acum încolo. M-aş bucura să fim puşi în faţa unei „revelaţii“ şi, la un moment dat, să găsim soluţia miraculoasă care să stopeze diabetul sau măcar complicaţiile lui, însă deocamdată trebuie să ne confruntăm cu realitatea. Şi anume că mulţi pacienţi ajung la neuropatie diabetică, cea mai frecventă complicaţie cronică a diabetului şi cel mai important factor de risc pentru ulceraţii ale picioarelor şi, din păcate, chiar şi pentru amputaţii. Studiul făcut de noi în urmă cu trei ani ne arată o tendinţă de creştere a frecvenţei complicaţiilor şi prin faptul că numărul de pacienţi cu diabet creşte, dar şi pentru că nu sunt încă întrunite condiţiile necesare pentru a oferi o abordare interdisciplinară, ceea ce este de fapt misiunea fundamentală a societăţii noastre. Anul acesta îl avem pe lista de invitaţi pe profesorul Aaron Vinik, unul dintre liderii din domeniul neuropatiei diabetice, împreună cu care am demarat primul mare proiect al societăţii, evaluarea la nivel naţional, pe baza unui chestionar structurat, a calităţii vieţii pacientului cu neuropatie diabetică. Pe baza acestei evaluări estimăm că mai mult de două treimi din pacienţii cu diabet au diverse forme de neuropatie diabetică. Tot din SUA o să vină şi profesorul Roy Freeman, un alt nume important în domeniu.

 

   – Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în domeniul piciorului diabetic?
   – E greu de ales, pentru că avem multe probleme. Ne confruntăm cu toţii cu birocratizarea excesivă a actului medical; pot să o accept până la un punct, dar am senzaţia că noi am dus-o un pic dincolo de acest punct. Această birocratizare face ca legătura directă pacient–medic şi, mai ales, pacient–echipă de medici să fie câteodată greu de realizat. Colaborările interdisciplinare sunt absolut necesare la ora actuală pentru majoritatea bolilor cronice şi chiar şi pentru bolile acute sau acutizările bolilor cronice, iar pentru asta cred că sistemul nu este încă suficient pregătit, este rigid, are reacţii complicate, ceea ce face să se piardă uneori un timp foarte important. O problemă majoră, încă o dată, este numărul tot mai mare de pacienţi cu diabet. Avem atuul existenţei specialităţii diabet, nutriţie şi boli metabolice, care ne situează cu un pas înaintea multor ţări europene. Sigur că situaţia asta oarecum singulară a specialităţii noastre nu este chiar confortabilă şi nu oferă siguranţa necesară, mai ales celor tineri, rezidenţilor care se gândesc de două ori atunci când ar vrea să se îndrepte spre această specialitate. Eu sper din tot sufletul ca o încercare formală şi de suprafaţă de a compatibiliza situaţia actuală a specialităţilor cu cea din restul Uniunii Europene să nu ducă la periclitarea specialităţii noastre, pentru că ar fi de fapt un real regres în calitatea îngrijirii pacienţilor cu diabet. Dar există o oarecare nesiguranţă în rândul colegilor noştri şi asta nu face deloc bine sistemului, mai ales nu oferă celor care ar trebui să vină din urmă încrederea şi elanul necesar la început de carieră. E tentant să crezi la prima impresie că ai de-a face cu o boală, dar de fapt problemele diabetului şi complicaţiile lui acoperă aproape tot spectrul medicinii.

 

  – S-ar putea face mai mult în prevenţia primară şi secundară?
   – Nu sunt lozinci, nu sunt cifre afirmate cu intenţia de a crea emoţie, dar epidemia de diabet există. Este mult mai cu impact dacă vorbeşti despre Ebola sau despre alte situaţii, dar această epidemie care evoluează împreună cu sau alimentată de epidemia de obezitate s-ar putea să aibă consecinţe mult mai importante decât altele care se discută mai mult în spaţiul public. Estimările epidemiologice duc chiar la perspectiva unui faliment financiar al sistemelor publice de sănătate dacă nu se găsesc soluţii pentru stoparea acestei tendinţe alarmante de creştere a numărului de cazuri şi de scădere a vârstei de debut a diabetului zaharat. Şi pentru asta soluţiile sunt abordări populaţionale, ale grupurilor de risc, implicarea medicilor de familie, implicarea tuturor segmentelor care intervin în educaţie, de la învăţământ la industrie.

 

  – Ce paşi s-au făcut pentru recunoaşterea profesiei de podiatru?
   – Unul dintre obiectivele societăţii noastre este de a pregăti, de a instituţionaliza categorii noi de profesionişti. Există deja o experienţă îndelungată în multe din ţările din vestul Europei – Anglia, Franţa, Germania – în ceea ce priveşte aceste categorii de paramedici, educatori, optometrişti, podiatri, profesionişti care pot prelua şi rezolva mult din problematica foarte complexă a patologiei cu care ne confruntăm. Sunt mai bine de 100 de ani de experienţă privind eficienţa lor în reducerea unor obiective concrete, cum sunt ulceraţiile, amputaţiile. Podiatrii bine pregătiţi trebuie să fie membri în echipa de îngrijire a pacienţilor cu probleme ale picioarelor. Nu numai cu diabet zaharat, ci şi cu alte afecţiuni care au consecinţe importante la nivelul picioarelor. Am început colaborarea cu Ordinul Asistenţilor Medicali, intenţionăm să demarăm ceea ce Grupul internaţional de lucru pentru piciorul diabetic a demarat în mai multe ţări, şi anume programul Step by step de instruire în primul rând a asistentelor. Eu visez o etapă următoare, în care vom avea tot mai multe specializări în rândul asistentelor. Acest program a fost propus, avem un accept din partea OAMGMAMR şi sper să demareze chiar în toamna acestui an şi să putem avea în următorii doi-trei ani primele generaţii de asistente specializate în domeniul podiatriei. Sigur, specializarea şi pregătirea profesioniştilor în domeniu va deveni probabil mai elaborată în timp. Diabetul a fost un deschizător de drumuri prin apariţia educatorilor în domeniu, întâi în SUA, pe urmă în vestul Europei, educatori proveniţi din asistente cu pregătire specială în acest domeniu. Un traseu profesional ca al medicilor, de la generalist spre specialist, e firesc şi în cazul asistentelor.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe