Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

ATI-ul românesc, în contextul sănătăţii „mereu abandonate”

Viața Medicală
Dr. Ana-Maria Popa vineri, 20 septembrie 2019

În perioada 26-28 septembrie, la Timișoara, se desfășoară o nouă ediţie a Cursului Internaţional de Ghiduri și Protocoale în Anestezie, Terapie Intensivă și Medicină de Urgenţă (GPATI).

VM 38, p.12-13 -1În exclusivitate pentru „Viaţa medicală”, prof. dr. Dorel Săndesc, președintele Societăţii Române de Anestezie și Terapie Intensivă din România, răspunde întrebărilor venite din partea medicilor rezidenţi privind reușitele, dar și nevoia urgentă de soluţii pentru acest domeniu solicitant.

VM 38, p.12-13 -2
Prof. dr. Dorel Săndesc este președintele Societăţii Române de Anestezie și Terapie Intensivă din România, șeful Clinicii ATI, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timișoara, directorul Departamentului X - Chirurgie II, UMF „Victor Babeș” Timișoara

Cum vedeţi situaţia anesteziei și terapiei intensive (ATI) românești?
ATI în România a străbătut o perioadă foarte dinamică de modernizare, accelerată în ultima decadă, graţie proiectelor create și promovate de Societatea Română de ATI (SRATI): o „lege” proprie, modernă, de organizare și funcţionare – Ord. m.s. nr. 1500/2009; racordarea la standardele europene de educaţie, fiind singura specialitate din ţara noastră care a adoptat oficial examenul pentru Diploma Europeană de Anestezie-Terapie Intensivă (EDAIC) ca parte a examenului de specialitate; programul de finanţare „Acţiuni Prioritare ATI”, care a contribuit semnificativ la modernizarea secţiilor ATI și la creșterea calităţii îngrijirilor medicale; realizarea unui sistem naţional de training prin simulare la înalt nivel, printr-un proiect realizat cu fonduri elveţiene; proiecte majore de dotare cu aparatură și echipamente moderne, din diverse surse de finanţare; pași importanţi spre standardizarea actului medical; dezvoltarea activităţii de cercetare; implicare în programele destinate siguranţei pacientului; implicarea în îmbunătăţirea statutului personalului medical.
Aţi colaborat și cu reprezentanţii altor specialităţi pentru a realiza toate acestea?
Sigur, prin reprezentanţii săi, SRATI a contribuit la modernizarea altor specialităţi din România, în special prin pachetul de programe „Acţiuni Prioritare” destinat tratamentului unor patologii majore. Toate aceste realizări au adus o recunoaștere deosebită pe plan naţional și internaţional, reprezentanţii SRATI ocupând funcţii de conducere la cel mai înalt nivel, în cele mai importante societăţi știinţifice și profesionale internaţionale.
Ce dorinţe și așteptări aveţi pentru în acest domeniu extrem de solicitant?
Acest proces de modernizare, desigur, nu este finalizat și așteptăm ca instituţiile Statului (Guvern, Parlament, Ministerul Sănătăţii) să sprijine proiectele pe care SRATI va continua să le promoveze, și anume: informatizarea secţiilor ATI și a blocurilor operatorii, dezvoltarea activităţii de recuperare medicală în secţiile ATI, adaptarea structurii de personal la dezvoltarea specialităţii, program special de pregătire pentru asistentele medicale din ATI etc.

Proiect de colaborare interdisciplinară

Ce rol joacă, în activitatea dv., comunicarea interdisciplinară? Poate fi ea îmbunătăţită?
Comunicarea interdisciplinară are o importanţă majoră în practica medicală, ea este una dintre provocările medicinei moderne: în epoca aprofundării tot mai accentuate a limbajului fiecărei specialităţi, apare riscul unor diferenţe semnificative între limbajele specialităţilor medicale, a unei „disfazii interdisciplinare”, de nedorit și cu potenţiale consecinţe nefaste. Construirea de punţi de comunicare este, deci, necesară, iar în ATI, specialitatea cu cea mai mare interfaţă interdisciplinară, are un rol important în acest proces. Cursul GPATI, pe care îl organizăm anual la Timișoara, denotă, chiar din titlu, profilul său interdisciplinar.
Vor fi abordate și subiecte privind comunicarea interdis­ciplinară?
Anul acesta vom prezenta, în premieră în România, un proiect caracterizat tocmai de comunicarea și colaborarea interdisciplinară: este vorba despre implementarea unui sistem de colaborare între secţiile ATI și alte secţii din Spitalul Judeţean Timișoara, aplicat cu succes în Statele Unite ale Americii, numit CRT (Critical Response Team).
În ce constă acest proiect?
Proiectul presupune implicarea proactivă a unei echipe ATI în îngrijirea pacienţilor din alte secţii, acordarea de consultaţii de specialitate, optimizarea tratamentului, selectarea precoce a pacienţilor care ar beneficia de transfer în secţia ATI. În urma unui schimb de experienţă pe care l-am avut împreună cu un grup de colegi într-un spital din Boston, am introdus acest sistem în Secţia Neurochirurgie, iar după cinci luni de la demarare, rezultatele sunt deosebite: scăderea semnificativă a stopurilor cardiorespiratorii în acea secţie, scăderea mortalităţii pacienţilor severi de acolo, cei care au necesitat admisie în ATI. Confirmarea eficienţei acestui sistem va constitui baza propunerii dezvoltării sale la nivel naţional, un proiect care este de natură să îmbunătăţească prognosticul pacienţilor trataţi în spitalele românești.

Workshopuri pentru tinerii medici

Prin ce excelează ediţia de anul acesta a Cursului GPATI?
Credem că punctul forte al acestei ediţii rămâne același care a transformat această reuniune în una de referinţă pentru medicina românească – organizarea sa cu gândul, cu faţa și cu sufletul la participanţi, pentru a le satisface așteptările: un program știinţific variat, care să atingă toate subiectele de interes ale specialităţilor noastre; speakeri naţionali și internaţionali de valoare – în acest an reușim să aducem la Timișoara peste 40 de speakeri internaţionali, cele mai mari personalităţi din domeniu, adevărate „staruri” ale specialităţii noastre pe plan mondial. Vom oferi participanţilor de anul acesta o combinare a conferinţelor de actualizare cu prezentarea de ghiduri, standarde și protocoale, organizarea de workshopuri de învăţare a tehnicilor caracteristice specialităţii și, nu în ultimul rând, o ospitalitate deosebită, caldă, sinceră, care să creeze o ambianţă de prietenie specifică „familiei ATI”.
Cum este perceput acest curs la nivel internaţional?
Nivelul deosebit al acestei întâlniri este apreciat ca atare și la nivel internaţional, numeroase societăţi știinţifice internaţionale alegând de-a lungul anilor Timișoara și cursul organizat aici ca partener pentru organizarea unor manifestări internaţionale de prestigiu: Autumn Meeting of European Society of Anesthesiology (ESA), Congresul Mondial al Societăţii de Anestezie Totală Intravenoasă, întâlnirile European Society of Computing and Technology in Anesthesia and Intensive Care (ESCTAIC). Suntem bucuroși să anunţăm că, recent, Timișoara a fost aleasă pentru organizarea unei alte importante manifestări știinţifice de anul viitor, „Seps-East”, destinată unei probleme majore de sănătate publică: sepsisul.

Evaluarea preoperatorie, de la teorie la implementare

Consideraţi necesară introducerea unor ghiduri pentru consulturile interdisciplinare preanestezice? Uneori pacienţii consideră că nu au bene­ficiat, preoperator, de o examinare amănunţită interdisciplinară.
Consulturile preanestezice interdisciplinare sunt standardizate, existând ghiduri care se regăsesc și în tratatele românești, și în prezentările de la întâlnirile știinţifice majore ale specialităţii noastre, din ţară și din străinătate. Implementarea lor suferă, este adevărat, dar există două motive obiective care explică această situaţie în România: deficitul de medici anesteziști și nedecontarea adecvată a acestor servicii în cadrul contractelor cu Casa de Sănătate. Există însă și o componentă subiectivă indiscutabilă, care ţine de calitatea managementului la nivel de spital. Astfel, se impune rezolvarea acestor probleme, într-o perioadă în care, la nivel internaţional, evaluarea preoperatorie a evoluat spre un nivel superior, reprezentat de conceptul de „pre-op prehabilitation”, care înseamnă un program complex de optimizare a stării pacienţilor preoperator, ce include nu doar consulturi standard de specialitate, din ghiduri, ci și programe de optimizare speciale, cum ar fi kinetoterapie specifică, pregătire psihologică, nutriţie etc.
Consideraţi că ar fi necesară organizarea unui număr mai mare de workshopuri pentru pregătirea medicilor rezidenţi ATI, în vederea perfecţionării manevrelor intervenţionale?
Da, workshopurile sunt foarte apreciate și solicitate de medici și asistente medicale, iar noi venim în întâmpinarea acestei așteptări oferind, în cadrul întâlnirii GPATI, câteva workshopuri foarte interesante: două de ecografie în ATI, pentru pacienţi adulţi și, respectiv, copii, unul de abord al căilor aeriene și unul de ventilaţie mecanică. Aceste workshopuri sunt susţinute de traineri cu mare experienţă, din ţară și din străinătate.
S-ar putea facilita participarea anesteziștilor la cursuri de ecografie? Aceștia nu au întâietate la ele, iar nevoia de utilizare a acestei tehnici este din ce în ce mai frecventă.
Răspunsul este un dublu DA: graţie programelor de modernizare derulate, ecografele au devenit echipamente familiare în serviciile ATI, iar utilizarea lor își dovedește pe deplin utilitatea. Întâlnirile organizate de SRATI răspund acestei situaţii, organizând workshopuri de ecografie, așa cum este și cazul cursului de la Timișoara.

Nevoia de formare profesională și de gestionare a încărcăturii emoţionale

În ultima vreme, numărul participanţilor din rândul medicilor rezidenţi la congresele de specialitate din afara ţării a scăzut, ca urmare a costurilor ridicate. Credeţi că s-ar putea face ceva în această privinţă?
Nu am o statistică despre participarea medicilor rezidenţi la congresele din străinătate, dar, sigur, este de dorit ca aceasta să crească. Trebuie spus însă că salariile medicilor, mai ales ale medicilor ATI, inclusiv ale medicilor rezidenţi, au crescut semnificativ în ultima vreme, reducând astfel presiunea costurilor de participare. Acest aspect a dus, cel puţin în centrul nostru, la creșterea participării tinerilor medici la congrese. Pe de altă parte, medicii nu beneficiază în prezent de nicio compensare sau de suport financiar pentru formare profesională din partea spitalelor, inclusiv pentru participare la congrese, așa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa și din lume, acolo unde salariile sunt în continuare semnificativ mai mari, și consider că se impune corectarea acestei situaţii.
Ar putea exista un program special pentru medicii anesteziști, dar nu numai, un fel de psihoterapie periodică, pentru a gestiona încărcătura emoţională și stresul care se acumulează?
Sindromul burnout este o problemă majoră cu care se confruntă personalul medical, iar specialitatea ATI este printre profesiile cu cele mai mari rate de tentative de suicid, depresii, toxicomanii și alte probleme de acest tip. Un suport organizat și sistematizat este necesar și este evident că în România acesta este cvasi-absent. Iniţiativele sunt locale, izolate și nesusţinute. Fără îndoială, se impune implementarea de urgenţă a unor programe la nivel naţional, prin care să se asigure un suport adecvat personalului medical care se confruntă cu aceste probleme.

Deficitul de medici naște riscuri majore

Există soluţii de îmbunătăţire a actului medical, având în vedere că uneori se întâmplă ca un anestezist să lucreze simultan în trei săli de operaţie?
Deficitul de medici ATI reprezintă o problemă deosebită a sistemului sanitar în ţara noastră. Deși deficitul de medici sau de asistente medicale din ţările dezvoltate determină reducerea activităţii spitalului, în România, foarte frecvent, medicii continuă să acopere necesităţile de servicii medicale chiar dacă acestea încalcă reglementările legale de normare a muncii. Oricâtă dăruire profesională ar avea, această atitudine devine tot mai periculoasă, prin expunerea medicilor la riscul unor responsabilităţi medico-legale și juridice serioase și afectarea inevitabilă a calităţii actului medical și siguranţei pacientului. În condiţiile în care și în România, din păcate, „medicina defensivă” devine opţiunea logică, necesară, ca răspuns la o atitudine tot mai agresivă și revendicativă a societăţii faţă de actul medical, este necesar ca sindicatele și organizaţiile profesionale să impună respectarea prevederilor legale privind normarea muncii.
Aceasta ar fi singura soluţie?
Soluţia de fond ar fi asigurarea unor condiţii care să stimuleze numeroșii medici formaţi de școala românească să rămână în ţară, ea fiind dependentă de mai mulţi factori, dintre care veniturile salariale, condiţiile adecvate de practicare a profesiei și un mediu competitiv reprezintă doar o parte. Din păcate însă, șansele unor schimbări semnificative, sistemice, profunde rămân foarte mici, în condiţiile în care, conform ultimelor statistici Eurostat, România rămâne pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește procentele din PIB alocate sănătăţii. Este astfel evident că toate progresele care s-au realizat se datorează în primul rând dăruirii și profesionalismului corpului medical, nu unei opţiuni strategice a autorităţilor. Este datoria noastră, a profesioniștilor din sistem, să arătăm cu luciditate adevărul, oricât ar fi de trist și dureros. Și adevărul este că, în ceea ce privește sănătatea, România trăiește într-o mare ipocrizie, în care clasa politică, la unison, clamează sănătatea ca fiind o prioritate naţională, dar, în realitate, o abandonează mereu ca pe o Cenușăreasă.

Etichete: Anestezie și terapie intensivă Prof. dr. Dorel Săndesc

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC