Newsflash
Interviuri

Atac de cord vs. atac terorist

de Dr. Bianca MUREŞAN - nov. 6 2013
Atac de cord vs. atac terorist

Toamna aceasta, Cluj-Napoca a fost cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua mondială a inimii, iar prof. dr. Dumitru Zdrenghea (Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu-Haţieganu“ Cluj-Napoca) a dezvăluit câteva din obiectivele propuse în acest an de organizatori.

 

   – Ce semnificaţie au evenimentele desfăşurate la Cluj-Napoca cu prilejul Zilei mondiale a inimii?
   – Au fost două, o acţiune generală pe ţară iniţiată şi derulată de Fundaţia Română a Inimii, respectiv deschiderea „Promenadei Inimii“ (parcurgerea unor trasee sub forma unor circuite, de către pacienţii cardiaci) în 24 de oraşe din ţară, inclusiv Cluj-Napoca, proiect în care ne-am implicat cu succes, şi o acţiune mai particulară, petrecută la Cluj, respectiv lansarea unui manual de prevenţie primară şi secundară, util atât pentru persoanele aparent sănătoase, cât şi pentru bolnavii cardiaci. Spun asta din două motive, o dată pentru că un astfel de manual, care să cuprindă toate informaţiile necesare din domeniu, lipsea în România şi apoi pentru că noi oferim prin această carte şi un scor de risc prietenos celor care vor să se urmărească pe parcursul anilor evoluţia riscului de a face o boală cardiovasculară sau de a se confrunta cu recidive ale acestor afecţiuni.
   – Care este mesajul pe care îl transmiteţi publicului larg?
   – Bolile cardiovasculare sunt foarte frecvente, dar nu reprezintă o calamitate. Cu un stil de viaţă adecvat şi având grijă să tratăm hipertensiunea arterială sau diabetul atunci când sunt prezente ori evitând sau tratând nişte factori de risc (fumatul, obezitatea etc.), practicând zilnic sau aproape zilnic activitate fizică şi urmând un regim alimentar sănătos, putem să întârziem momentul apariţiei unei boli de inimă sau să-i atenuăm într-un fel gravitatea în cazul în care ne confruntăm cu ea. Dacă afecţiunea este mai veche, aplicând aceste măsuri, putem avea o viaţă de aproape aceeaşi calitate şi durată cu a semenilor noştri care nu au o boală cardiacă.
   – Lansarea „Manualului Inimii“ reprezintă un important mijloc de informare a populaţiei cu privire la profilaxia bolilor cardiovasculare. Cum este structurat manualul şi care ar fi informaţiile de bază pe care cititorii le pot descoperi în paginile lui?
   – Structura manualului este una mai complexă: împreună cu întreg colectivul editorial am conceput cartea pentru acei oameni care cunosc date elementare, de aici şi necesitatea explicării situaţiei actuale a bolilor de inimă prin prezentarea unor noţiuni accesibile publicului larg privitoare la cum funcţionează cordul, ce este ateroscleroza, care sunt factorii de risc, dar şi factorii protectori faţă de ateroscleroză şi afecţiunile ce rezultă, ce este prevenţia cardiovasculară şi, în final, referiri la scorul de risc anterior menţionat. Am rămas surprins de faptul că o parte considerabilă a lumii aşa-zis „educate“ nu are aceste noţiuni elementare despre prevenţia bolilor de inimă.
   – Cum stă România la morbiditatea şi mortalitatea cauzate de afecţiunile cardiovasculare şi cum arată tabloul de contextualizare a acestor date statistice prin raportarea la situaţia europeană?
   – Din păcate, nu stăm bine nici în Europa şi nici în lume, pentru că la noi bolile de inimă au cunoscut o creştere a frecvenţei în ultimii douăzeci de ani. Totuşi, recent, se raportează o tendinţă de stabilizare, care echivalează însă cu o oarecare creştere, având în vedere faptul că în alte părţi se înregistrează un declin al bolilor cardiovasculare. Ar fi câteva explicaţii care iau în calcul viaţa trepidantă de tip concurenţial, accesul la o alimentaţie mai calorigenă, sedentarismul, fumatul, preocupările vizavi de viaţa de zi cu zi, toate astea ne distrag atenţia de la viitorul nostru, aşa încât tratăm mai superficial ceea ce ar trebui să tratăm cu mai multă seriozitate. Dacă ne referim la cei trei factori de risc majori, fumatul, colesterolul şi hipertensiunea arterială, s-a înregistrat o scădere a ratei fumatului, dar insuficientă. Cred că aici ar trebui să intervină societatea prin măsuri prohibitive.
   – Cât de receptivi sunt pacienţii cardiovasculari la sfaturile şi recomandările specialiştilor şi ce anume condiţionează complianţa lor?
   – Situaţia este duală, cei care nu au făcut încă o boală cardiacă nu sunt complianţi, întrucât cred că „vor trăi veşnic“. Cei care au deja o afecţiune cardiovasculară sunt mai complianţi şi, în general, respectă sfatul medical. Pentru primii, recomandările sunt realizabile nu prinSesiune de autografe cu prof. dr. D.  Zdrenghea, la lansarea Manualului Inimii dialogul medic–pacient, ci prin măsuri generale. Vreau deci să mă refer mai mult la ceilalţi. De multe ori medicul suprasolicitat profesional nu are timp să indice pacienţilor săi cardiaci nişte măsuri pe care ei le-ar respecta. Este nevoie de o implicare mai mare a medicilor de la toate nivelurile, de la medicul de familie până la cardiolog.
   – Ce este mai uşor să prevenim: un atac de cord sau un atac… terorist?
   – Grea întrebare... Amândouă sunt greu de prevenit. De multe ori, este mai dificil să investighezi şi să tratezi mintea oamenilor decât trupul lor, aşa încât înclin să cred că e mai greu de prevenit un atac terorist comparativ cu o boală de inimă, mai ales că pe ultima ştim cum să o preîntâmpinăm.
   – În ce măsură credeţi că durerea cardiacă îi supune pe oameni unor transformări interioare?
   – Ar putea fi două căi prin care durerea îi schimbă pe oameni. În primul rând, îi face să conştientizeze că au o suferinţă şi că aceasta este serioasă. Prin durere se conştientizează mai mult decât prin alte simptome existenţa unei boli. În al doilea rând, durerea e umilitoare pentru fiinţa umană, pentru că anihilează gândirea, sfera sentimentelor şi rămâne sub forma unui ţipăt, al cărui sfârşit îl putem anticipa doar printr-un tratament adecvat.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe