Newsflash
Interviuri

Anul fără plăți către medici

de Alexandra NISTOROIU - sept. 12 2016
Anul fără plăți către medici
    Filiala din România este prima din rețeaua globală a companiei farma GSK care a pus în practică politica de sistare a plăților directe către medici. La sfârșitul lui 2013, sir Andrew Witty, CEO GSK, anunța filosofia după care urma să se ghideze compania multinațională, iar managerul general din România decidea să înceapă treptat să o implementeze din ianuarie 2014: eliminând mai întâi sponsorizarea participării medicilor la congrese, iar ulterior, din 2015, plățile pentru vorbitori care țineau prezentări de firmă la conferințe. Paradoxal, prima companie din grup care și-a asumat riscurile tranziției a făcut-o într-o cultură a unei relații tradițional strânse între industria farma și medici, într-un an în care producătorii de medicamente plătiseră peste 35 de milioane de euro profesioniștilor în sănătate din România.
    De la dr. Laura Munteanu, director medical GSK România, am aflat de ce transparentizarea plăților către medici, stoparea sponsorizărilor directe, publicarea integrală a datelor din studiile clinice au fost, de fapt, nu doar decizii care ajută la spunerea unei povești frumoase de reabilitare a eticii corporatiste, ci, întâi de toate, inteligente decizii de business. Dacă nu își recâștigă încrederea publicului, companiile farma nu au cum să supraviețuiască pe termen lung. E o lecție pe care GSK a învățat-o dur, mai ales după ce în ultimii ani a ieșit „șifonată“ din câteva scandaluri legate de dare de mită. În 2014, subsidiara chineză a primit o amendă de 490 de milioane de dolari într-un dosar de corupție corporatistă. Autoritățile chineze au acuzat GSK că a făcut plăți în valoare totală de trei miliarde yuani (300 de milioane de lire sterline) către medici prin intermediul unor agenții de turism. În 2014, grupul farmaceutic britanic a început să fie anchetat penal în Polonia pentru că ar fi mituit 11 medici pentru promovarea către pacienți a unui medicament folosit pentru tratarea astmului. Anunțul lui Witty a venit în plină desfășurare a anchetei penale din China, însă acesta și echipa sa spun că schimbarea de politică nu a fost direct legată de acest eveniment.

 

   Ce înseamnă, de fapt, că ați renunțat complet la plățile către medici? Este vorba, mai ales, de taxele plătite vorbitorilor la congrese?
  Nu mai plătim „taxa de speaker“ și nici nu mai sponsorizăm participarea la congrese interne ori internaționale. Vom continua să îi plătim, desigur, pe profesioniștii implicați în studiile clinice derulate de noi. În același timp, a fost anunțat și faptul că reprezentanții medicali nu mai sunt bonusați pentru vânzări, ci pentru calitatea interacțiunii cu medicii: să nu meargă să îl streseze pe medic să îi prescrie produsul, ci să aibă un discurs științific, să îi prezinte totul într-un mod echilibrat. Așa sunt evaluați reprezentanții medicali acum. Și funcționează. Până la urmă, businessul nostru nu s-a dus în jos. Sau dacă s-a dus, e într-un alt context. Sponsorizarea medicilor însemna achitarea taxei de participare și, în unele cazuri, restul cheltuielilor asociate: deplasare, masă. Odată cu sistarea plăților pentru vorbitori, am oprit și finanțarea doctorilor pentru participarea la aceste manifestări. Începusem încă din 2013, când am decis că la congresele interne vom plăti numai taxa de înscriere și am redus foarte mult numărul medicilor sponsorizați comparativ cu 2012, iar în 2014 le-am oprit cu totul și pe congrese interne, și internaționale, cu excepția unor angajamente luate deja în anii anteriori. Oprirea sponsorizării la congrese nu a fost văzută ca un șoc, din cauză că s-a făcut treptat. Faptul că nu mai plătim vorbitorii a avut un impact mai măricel, dar pe o perioadă foarte scurtă.

 

Doctorii nu mai cumpără genul acesta de mesaj

 

    Ce impact a avut?
   Noi nu am avut resurse interne să înlocuim cumva ce am pierdut. Am început să îi învățăm pe oamenii noștri, din departamentul medical, să vorbească în public, în fața unei mulțimi mai mari de doctori, i-am trimis pe la cursuri, ca să poată suplini măcar parțial această activitate, ei neavând expertiză clinică. Avem deja trei colegi care au căpătat experiență și sunt vorbitori la congresele naționale. A fost complicat la început, pentru că exista o neîncredere. În general, la congrese, se vorbește despre știință, nu despre produse și prezența unui om din farma era văzută cam circumspect.

 

    Doar că acum mesajul nu mai vine de la un coleg de-al lor, care e și lider de opinie pe specialitatea respectivă. Cum v-a influențat această mutare relația cu liderii de opinie din diferite specialități?
    Sunt încă arii terapeutice în care experții de top continuă să fie alături de noi la manifestările mari. Spre exemplu, la congresele naționale, unde avem un simpozion pe un subiect de interes pentru companie, ei continuă să își împărtășească experiența clinică fără să fie plătiți. M-am întrebat și eu de ce sunt tentați să facă asta. Cred că deja suntem cunoscuți că prezentăm echilibrat informațiile. Nu e niciodată promovare cum se făcea acum douăzeci de ani, în care vine compania farma și spune că produsul său este cel mai bun din lume, fără reacții adverse. Întotdeauna spunem: „Ăsta e produsul, asta știe să facă, dar, atenție, sunt și lucruri pe care nu știe să le facă, sunt pacienți la care nu funcționează“. Și oamenii pot să vorbească nepărtinitor despre asta, subiectele le alegem de comun acord, dar sunt subiecte în care ei au expertiză. Singura mea cerință e să fie totul in label. Am încercat ca aceste manifestări să fie mai degrabă educaționale. Dacă omul pleacă acasă cu unu-două lucruri pe care le poate implementa în clinică, pentru mine este suficient. Decât să audă același lucru pe care l-a auzit și la un simpozion anterior, dar despre alt produs. Pentru că, la simpozionul anterior, a auzit că un competitor al meu e cel mai bun și mai devreme acasă, la simpozionul meu aude la fel... Credibilitate? Oare? Am trecut de vremea asta. Asta se întâmpla acum vreo douăzeci de ani. Medicii nu mai cumpără genul acesta de mesaj.

 

Conflicte de interese

 

    Spuneați că liderii de opinie încă prezintă la simpozioanele sponsorizate doar de dragul științei. Un sceptic v-ar spune că nimic nu e gratuit, de ce ar face-o fără să aibă nimic de câștigat?
   Dar oare nu există și oameni pasionați de ceea ce fac?

 

    Dar oare nu pot vorbi la congres și pe o temă de cercetare, în simpozioanele nesponsorizate?
   Chiar vorbesc. Și pentru altă companie, de la care primesc onorariu. În simpozionul organizat de noi, vorbesc fără onorariu. Mai mult decât atât, dacă în ultimele 18 luni au fost plătiți de noi pentru alte activități, în speță studiile clinice, trebuie să declare public acest lucru, chiar la începutul prezentării. Nu e o procedură românească, dar e una cerută la congresele internaționale și o cerem și noi.

 

    Dar se referă doar la relația financiară cu GSK, nu la toate potențialele conflicte de interese?
   Cu alte companii farma? Nu. Pe mine în momentul de față mă interesează ca oamenii de acolo să știe dacă omul din fața lor este sau nu influențat de GSK.

 

    Puteți să îmi dați exemple de lideri de opinie care vin să vorbească fără să fie plătiți?
  La Congresul național de urologie de anul acesta, de pildă, la simpozionul nostru au vorbit acad. Ioanel Sinescu și prof. asoc. dr. Nicolae Calomfirescu. La Congresul național de alergologie au vorbit conf. dr. Dan Florin Popescu și prof. dr. Carmen Bunu. La o reuniune de pediatrie, au vorbit conf. dr. Oana Falup-Pecurariu, prof. dr. Voicu Tudorache și conf. dr. Cristian Oancea. Acum să nu credeți că este înghesuială la ușa companiei și abia așteaptă cu toții să vorbească fără bani. Dar sunt oameni cu care și noi vrem să ne asociem și vorbesc neutru, decent. Și mai sunt doctorii tineri, cărora poate alte companii nu le oferă șansa de a vorbi în fața confraților.

 

    La cât se ridica înainte onorariul pentru un lector?
  Înainte de 2014, onorariile oferite de companie au respectat codul de etică al ARPIM, în care tarifele erau clar stabilite și pe care compania noastră le-a limitat și mai mult. Astfel, ARPIM setase o limită maximă de 500 de euro pentru toate categoriile. Noi am mers după o grilă care spunea: pentru profesori sau conferențiari universitari, președinți ai unor societăți medicale sau asociații profesionale la nivel național – maximum 80 de euro net/oră, fără însă a depăși un total maxim de 500 de euro net; pentru medici specialiști, medici de familie, asistenți universitari, farmaciști – maximum 50 de euro net/oră, fără însă a depăși un total maxim de 300 de euro net, iar pentru alte categorii de profesioniști din domeniul sanitar (de exemplu, asistente medicale) – maximum 12 euro net/oră, fără însă a depăși un total maxim de 100 de euro net.

 

    În ceea ce privește relația cu colaboratorii, stoparea plăților a fost un risc. Bănuiesc că medicii n-au acceptat-o cu entuziasm din prima. Mă înșel?
   Pentru oamenii din teren n-a fost simplu, desigur. Reprezentanții medicali și-au văzut oamenii pe care îi vedeau în fiecare zi și le-au dat vestea. Unii au fost indiferenți: „Păi, nici până acum nu am fost cu voi la congrese“. Dar sigur că mulți au fost decepționați: „Dar cum? Că pentru noi este important. Că accesul la știință... Nu ne permitem“. Până la urmă, ăsta e adevărul: ca să mergi la un congres internațional, îți plătești transport, cazare. Ajungi la o mie de euro, plus taxele de congres, care nu sunt ieftine deloc. Destul de complicat dacă chiar vrei să faci asta din venitul pe care îl ai la spital.

 

    Înainte de schimbarea politicii companiei, câte astfel de sponsorizări erau acordate într-un an?
  În 2012, am sponsorizat 211 medici care au participat la 40 de conferințe, iar în 2013 am sponsorizat participarea unui număr de 170 de medici români la congrese naționale și internaționale.

 

Înaintea erei noastre“

 

    Anul trecut a fost un scandal destul de mare: Reuters scria despre acuzații de dare de mită din partea GSK către sute de medici români pentru prescrierea medicamentelor companiei, în perioada 2009–2012, după ce obținuseră un e-mail trimis de un fost angajat.
   Sincer, nu prea știm ce s-a întâmplat. Știm ce am citit, eu personal am citit prin Reuters că un alt angajat al companiei a trimis o scrisoare către conducerea organizației din Marea Britanie, în care a descris diverse practici nepotrivite practicate în România. În organizație nu au venit alte informații. Dar direcțiacorporateinvestighează lucrurile astea și se va întoarce către noi la momentul potrivit cu o concluzie. Din câte îmi amintesc, era vorba de niște lucruri care se întâmplaseră acum câțiva ani, dar alte informații nu am avut la îndemână decât ceea ce am citit în ziar, ceea ce este destul de ciudat.

 

    Dar a trecut un an de la apariția articolului.
   Da. Ce să zic? Cel mai probabil o să avem un răspuns. E o investigație internă, e ceea ce face compania în fiecare caz de genul acesta. Acel articol face referire la ceva de dinaintea „erei noastre“. E și complicat să verifici tot felul de probe, de dosare, de contracte. Dar sunt convinsă că vom avea un răspuns, când se termină ancheta internă.
 
    Au mai fost la nivel global niște probleme în China și în Polonia.
  Au fost.

 

    Despre ele ce știți?
  Exact ce scrie în presă. Nu e o practică a organizației să ofere alt fel de informații până la finalizarea anchetei. Suntem deschiși cu cine vrea să investigheze, se oferă toate probele necesare, toate informațiile, dar așteptăm răspunsul. Nu avem cum să vorbim despre anchetă decât la final. Nu știm despre cea din România, cu atât mai puțin de cea din China.

 

Transparența și vânătoarea de vrăjitoare

 

    Există vreun mecanism prin care să controlați aceste lucruri? Situația din România, dacă se confirmă, s-a întâmplat acum câțiva ani. Dar dacă s-ar întâmpla acum?
    Avem atâtea mecanisme de control, proceduri, raportări, încât șansele să se întâmple așa ceva sunt egale cu zero. Măcar fiindcă practicile la care făcea referire scrisoarea aceea nu mai există: nu mai sponsorizăm medici să participe la congrese, aproape că nu mai plătim deloc medici, cu excepția celor implicați în studiile clinice. Iar acolo nu negociem onorarii pentru România. Vin direct de la global sume fixe, le accepți sau renunți.

 

    De curând au fost publicate listele cu sponsorizările către medici pentru anul 2015. Compania din care faceți parte începuse deja să publice astfel de rapoarte înainte ca legislația românească să o ceară. De ce?
   În 2013, am luat decizia de a face publice plățile către doctori și în țările în care nu exista legislație în categoria respectivă. Ulterior au venit și cerințele legislative. Au fost mai mulți pași pe care noi i-am făcut înaintea altor companii. Planează tot timpul o suspiciune și asupra doctorilor și asupra companiilor farma, tendința publicului este să nu plece de la prezumția de nevinovăție, ci de la cea de vinovăție. Și pacienții, dacă primesc multe informații pe care nu le înțeleg, cel mai probabil că se îndreaptă și mai mult în direcția aceea. Mie mi se pare că efortul de transparentizare ar trebui să facă lucrurile mai ușoare, să știe toată lumea ce, cum și cu cine, astfel încât să îmi fie clar că doctorul ia o decizie în cunoștință de cauză și alege ce e mai bun pentru pacient. Și pacientul să poată avea încredere în medicul la care se duce. La un moment dat, cred că în farma trebuie să iei niște decizii și să vezi ce e mai bine pentru sustenabilitatea businessului. Companiile nu pot să meargă mai departe de modelul ăsta. Dacă medicii n-au încredere în tine, dacă pacienții n-au încredere în medicii lor și în numele produsului și al companiei, nu faci nimic. Este și o vânătoare de vrăjitoare cumva, sunt foarte multe forțe concertate pe subiectul ăsta. Dacă se mai întâmplă, nu cred că mai durează mult. Și cred că și medicii, încet-încet, sunt mai responsabili din acest punct de vedere.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe