Aceștia au descoperit valori scăzute ale unei lipide esențiale în creierul pacienților cu schizofrenie, iar această descoperire ar putea duce la crearea unor noi tratamente pentru această tulburare.

Potrivit www.medicalnewstoday.com, opțiunile de tratament pentru persoanele diagnosticate cu schizofrenie sunt limitate, iar antipsihoticele, care sunt tratamentul standard de primă linie, sunt ineficiente în cazul multor pacienți. Această clasă de medicamente poate avea multe efecte adverse neplăcute.

Cu o veste bună, însă, vine un studiu nou de la RIKEN Center for Brain Science (CBS), din Japonia. Studiul acesta care a fost publicat în jurnalul „Schizophrenia Bulletin” ar putea deschide un drum diferit spre dezvoltarea unui nou medicament – unul care este legat de modificările apărute în metabolismul lipidelor.

De ce apar deficitele de materie albă în creier

Studiul japonez se axează pe materia albă din creier, axoni și dendrite, adică acea parte a creierului care transmite impulsurile nervoase între neuroni. Cercetarea a identificat o reducere a materiei albe la persoanele cu schizofrenie.

Substanța sau materia albă este denumită după culoarea acestei porțiuni, culoare care se datorează tecii dense de mielină, formată din lipide, care acoperă axonul, facilitând transmiterea rapidă a impulsurilor nervoase. Pierderea mielinei este asociată cu multe condiții neurologice, iar cea mai importantă este scleroza multiplă.

Sfingolipidele sunt importante în formarea mielinei, iar studii anterioare au arătat diferențele de niveluri ale acestor molecule la persoanele cu schizofrenie, însă chiar și așa, multe întrebări au rămas fără răspunsuri.

În ce a constat studiul

Pentru a analiza conexiunea dintre sfingolipide și schizofrenie în detaliu, cercetătorii japonezi implicați în acest studiu au analizat nivelurile acestor molecule, postmortem, la țesutul cerebral de la 15 persoane cu schizofrenie. Ei au efectuat apoi aceeași analiză pe un număr egal de persoane din grupul de control, cu aceeași vârstă și același sex ca persoanele decedate.

Cercetătorii au folosit o tehnică specială, pentru a identifica particulele prezente într-o mostră de țesut, prin măsurarea masei lor, iar tehnica presupune „bombardarea” mostrelor cu electroni.

„Acesta a fost primul studiu psihiatric al creierului realizat postmortem care folosește analiza spectroscopică a masei, iar descoperirea noastră nu ar fi fost posibilă fără tehnica noastră comprehensivă recent stabilită pentru screeningul sfingolipidelor”, a declarat dr. Takeo Yoshikaw, liderul echipei de cercetători de la RIKEN CBS.

Echipa condusă de acesta a descoperit că nivelul unei sfingolipide numite S1P au fost mai scăzute la persoanele cu schizofrenie, în comparație cu persoanele care nu aveau această boală. Nivelurile au fost mai scăzute într-o regiune a creierului numită corp calos, cea mai mare zonă de materie albă din creier, care face legătura între cele două emisfere.

Pentru a determina dacă mecanismul acesta este răspândit în mai multe boli mintale, oamenii de știință au analizat creierul persoanelor cu tulburare bipolară și cu tulburare depresivă majoră. Ei au descoperit că nivelul sfingolipidei S1P la acești oameni era normal, indicând astfel că deficiența este specifică celor cu schizofrenie.

Dr. Takeo Yoshikawa speră ca descoperirile echipei sale să ofere un nou unghi de cercetare pentru companiile farmaceutice, pentru a dezvolta un nou tratament țintit care să ajute persoanele cu schizofrenie.

Experimentele echipei au sugerat că problema la acești pacienți s-ar putea să nu se datoreze unei producții scăzute de S1P, ci să se datoreze degradării anormale a acestei lipide în creier. În acest caz, dezvoltarea unor medicamente care să stopeze degradarea lipidei S1P ar putea ajuta la tratarea schizofreniei.

Despre Ziua Mondială a Schizofreniei

24 mai a fost declarată Ziua Internațională a Schizofreniei. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, schizofrenia afectează peste 21 de milioane de persoane în întreaga lume. Obiectivul acestei zile este de a se crește gradul de conștientizare asupra acestei boli mintale și de a eradica miturile și superstițiile din jurul bolilor mintale, în general.