Mai mulţi producători de medicamente au încercat până acum, fără succes, să găsească un tratament eficient bolii Alzheimer, o maladie neurodegenerativă care afectează aproximativ 55 de milioane de persoane la nivel mondial.

Noul medicament, denumit Lecanemab, a încetinit progresia bolii cu 27%. Aceste rezultate pozitive ar reprezenta un stimul major pentru studiile similare care sunt realizate în această perioadă de grupurile farmaceutice Roche şi Eli Lilly, informează Reuters și Agerpres.

Cursa pentru a încetini dezvoltarea bolii Alzheimer s-a intensificat în ultimii ani, în contextul în care specialiştii în sănătate se aşteaptă ca numărul persoanelor diagnosticate să ajungă la 139 de milioane, până în 2050, în absența unui tratament eficient, arată reprezentanții asociaţiei Alzheimer's Disease International.

Compania Eisai, liderul programului pentru dezvoltarea Lecanemab, va solicita de la FDA o autorizaţie de comercializare prin procedură accelerată. Producătorii doresc ca Lecanemab să primească o autorizaţie completă de comercializare în Statele Unite, Europa şi Japonia până la sfârşitul anului 2023, a anunţat CEO-ul Eisai, Haruo Naito.

Compania Eisai a anunţat că rezultatele studiului său clinic de fază 3, realizat pe 1.800 de pacienţi, au confirmat o teorie mai veche, potrivit căreia eliminarea unor depozite de proteine, denumite beta-amiloide, din creierele oamenilor aflaţi în primele stadii ale bolii, este în măsură să amâne dezvoltarea acestei maladii.

Lecanemab, la fel ca precedentul medicament Aduhelm al aceloraşi parteneri, este un anticorp administrat intravenos, conceput pentru a elimina depozitele de plăci amiloide.

În cadrul testelor clinice, rata de apariţie a inflamaţiilor cerebrale ca efect secundar asociat tratamentelor împotriva plăcilor amiloide a fost de 12,5% în grupul pacienţilor care au primit Lecanemab, versus 1,7% în grupul placebo. Mulți pacienţi nu au prezentat deloc simptome, iar cazurile simptomatice de inflamaţii cerebrale au reprezentat doar 2,8% din rândul pacienţilor trataţi cu Lecanemab, au precizat cele două companii. Microhemoragii cerebrale s-au produs într-un procent de 17% în grupul Lecanemab şi de 8,7% în grupul placebo.

Dar, deşi rezultatele furnizate de Lecanemab sunt convingătoare, rămâne de stabilit dacă efectele sale au cu adevărat o însemnătate din punct de vedere clinic, a declarat Kristian Steen Frederiksen, medic şi directorul unităţii de studii clinice din cadrul Universităţii Copenhaga.

Virusul herpetic modificat ar putea fi eficace împotriva cancerului