Screeningul anual pentru cancer pulmonar prin tomografie toracică (CT) low-dose, la pacienții fumători sau sevrați, s-a dovedit a fi eficient, cu reducerea semnificativă a mortalității asociate acestei patologii.
La nivel global, incidența și mortalitatea asociată cancerului pulmonar continuă să fie epidemice, iar fumatul reprezintă cel mai important factor de risc. Eforturile susținute de prevenție și diagnostic precoce au condus la testarea utilității unor metode imagistice pentru a diminua povara reprezentată de această patologie la nivel global.
Introducerea screeningului prin CT toracic a fost investigată într-un singur studiu anterior, date mai amănunțite despre acestă metodă și despre intervalul optim de repetare a investigației nefiind cunoscute.
Pentru a răspunde acestor întrebări, a fost realizat în Olanda studiul NELSON, un studiu randomizat controlat ce a inclus 15.792 de indivizi fumători sau foști fumători, cu vârste între 50 și 74 de ani (De Koning H.J. et al.). Aceștia au fost distribuiți aleatoriu către grupul de screening prin CT toracic low-dose, respectiv către grupul de control, care nu a fost supus screeningului.
Tomografiile computerizate toracice s-au efectuat la momentul inițierii studiului și, ulterior, la 1,3 și 5, 5 ani. Durata totală a urmăririi a fost de 10 ani. La finalul acestei perioade, mortalitatea bărbaților investigați prin CT toracic a fost cu 24% mai mică decât a celor care nu au efectuat această investigație.
În cazul femeilor, rezultatele obținute au fost și mai impresionante, cu o scădere a mortalității de 33%, dar acest grup a fost subreprezentat numeric în studiu (2594 de femei) , astfel încât acuratețea datelor este dificil de interpretat.
Aproximativ jumătate dintre tumorile identificate în grupul de screening se aflau într-un stadiu precoce al evoluției, comparativ cu 23,4% în grupul de control. Jumătate dintre tumorile identificate în grupul de control se aflau în stadiul 4 de boală.
Identificarea precoce permite o atitudine terapeutică mai vastă, inclusiv cura chirurgicală a acestor tumori. Rezultatele acestui studiu întăresc datele obținute în studiul american publicat în 2011 și pot reprezenta un punct de plecare în schimbarea modului de abordare a screeningului acestei patologii în Europa.
Următorul pas constă în investigarea populației țintă și a intervalului optim de efectuare a screeningului. În acest sens, studiul NELSON oferă informații importante, sugerând un interval optim pentru screening de un an.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
