De exemplu, Lyth Hishmeh, în vârstă de 26 de ani, povestește pentru CNN că medicii îi tot spuneau că toate aceste lucruri sunt în capul său. Pentru foștii pacienți, scrie sursa citată, și pentru multe persoane care suferă de așa-numitul „long COVID”, o mare parte a procesului de însănătoșire este reprezentată de faptul că trebuie să dovedească că sunt bolnavi. 

O altă persoană intervievată, Monique Jackson din Londra, spune că a pierdut șirul dăților în care durerea ei a fost descrisă ca fiind „doar anxietate”. În vârstă de 32 de ani, lui Monique i s-a spus în mod repetat de către personalul medical să meargă la unitatea de primiri urgențe, doar ca să fie externată la scurt timp:

„Mă simțeam de parcă îi făceam pe acești oameni să-și piardă timpul, că parcă oamenii nu mă credeau... Sau că cei care mă sprijineau sau care erau înțelegători spuneau «Noi nu știm, este o nouă boală și pur și simplu nu știm»”.

Acești pacienți au aflat că nu sunt singurii care se confruntă cu probleme de sănătate, că și alte persoane se confruntă cu aceleași probleme și complicații post-COVID. Aceasta a fost o mare revelație pentru persoane precum Monique. Aceste simptome nu erau doar în capul pacienților. Nu își imaginau durerea. Erau într-adevăr bolnave.

„Long COVID”, numit și sindrom post-COVID, este o problemă de sănătate publică pe termen lung, care abia acum a ajuns în centrul atenției autorităților. Doar în Marea Britanie, arată statisticile, aproape 700.000 de persoane au raportat că au simptome pe o perioadă de cel puțin trei luni după ce au fost infectate cu SARS-CoV-2, potrivit unui sondaj de opinie efectuat în martie. Majoritatea persoanelor din cele 700.000 au spus că boala lor le-a limitat activitățile de zi cu zi și în cazul a aproape 70.000 de persoane, simptomele au durat mai mult de un an.

Un studiu separat, publicat luna trecută, a arătat că șapte din zece persoane care au fost spitalizate pentru COVID-19 nu și-au revenit complet nici după cinci luni de la externare, scrie sursa citată. Acest lucru însă nu îi surprinde nici pe medicii pacienților cu forma aceasta de „long COVID”, nici pe pacienții care rămân cu sechele după ce s-au vindecat de COVID-19.

Aproape 10% dintre persoane suferă pe termen lung

Dr. Manoj Sivan, profesor asociat și consultant la Universitatea din Leeds, a fost unul dintre primii clinicieni care a început să scrie despre efectele pe termen lung ale COVID-19, primăvara trecută. Ca expert în reabilitare, el știe că epidemiile anterioare de SARS și de MERS i-au lăsat pe unii pacienți cu sechele, aceștia suferind de sindroame post-virale la mult timp după ce s-a declarat că aceste epidemii s-au terminat. El a observat aceleași tipare în cazul noului coronavirus.

„Orice persoană care se recuperează după COVID-19 se așteaptă să aibă recuperare bună, o recuperare completă, în interval de patru până la șase săptămâni. În aproape 10%-20% dintre persoane, simptomele pot să persiste mai mult de patru până la șase săptămâni și în cazul a aproape 10% dintre persoane, simptomele pot persista mai mult de 12 săptămâni, când devine o reală problemă”, a declarat dr. Manoj Sivan.

Acesta a mai spus că, deși simptomele pot varia de la un pacient la altul, există unele care par să fie foarte comune. Cele mai importante cinci simptome sunt: oboseala, problemele respiratorii (persoana simte că își pierde răsuflarea), durere, așa numita ceață pe creier (brain fog) și problemele psihologice, a spus dr. Manoj Sivan.

Mulți pacienți se confruntă și cu simptome asociate cu dizautonomia, care este cauzată de un dezechilibru în sistemul nervos autonom și care include: palpitații, amețeală și probleme psihologice (anxietate, depresie și tulburarea de stres posttraumatic). Unele persoane au avut erupții cutanate și inflamarea articulațiilor, iar unii oameni au dezvoltat noi alergii, mai spune expertul citat.